Mergi la conținut

Unele elemente lingvistice, care nu sunt numite în mod obișnuit afixe, totuși, sunt încă folosite la formarea cuvintelor într-un mod special, conform unor reguli speciale. Cuvintele sunt aproape întotdeauna formate în conformitate cu regulile obișnuite aleformării cuvântului și ale îmbinărilor de cuvinte, dar cu o particularitate suplimentară. Aceste elemente pot fi denumite afixe. Alte elemente apar atât de frecvent în compozițiile care par să fie și ele afixe, chiar dacă/deși, de fapt urmează perfect regulile obișnuite de formare a cuvintelor. Acestea pot fi, de asemenea, atribuite elementelor asemănătoare afixelor.

Rădăcini folosite ca afixe și cuvinte cu mai multe rădăcini

Aici sunt câteva exemple de rădăcini obișnuite, care se folosesc frecvent ca afixe.

FIN

FIN se folosește frecvent ca prefix în locul {1felului de prefix el, pentru a arăta/indica completarea/desăvârșirea unei acțiuni: finkanti, finfari, finmanĝi.

HAV, PLEN, RIĈ

Rădăcinile HAV, PLEN și RIĈ pot fi folosite ca sufize, pentru a clarifica semnificația/sensul adjectivelor: barbabarbhava, truatruhava, mankamankohava, amaamoplena, bruabruoplena, floraflorplena, fumafumoplena, oraororiĉa, herbaherbriĉa, sentasentriĉa.

KELK

Prefixul KELK indică o multiplicare cu un număr nedefinit, dar nu mare (mai mult de unul): kelkdek = "câteva zecimi", kelkcent = "câteva sute" kelkmil = "mai multe milioane". Reține/să se rețină accentul: kElkcent, kElkmil. KELK nu este un cuvânt elementar, ci un radical de cuvânt. Din acest motiv nu este posibil să scrieți aceste cuvinte separat. Nu se scrie kelk dek, kelk mil, dar kelkdek, kelkmil. În schimb, este întotdeauna posibil să se spună, respectiv să să scrie: kelkaj dekoj, kelkaj miloj etc.

Sufixul KELK indică o adăugare a unui număr nedeterminat (mai mare decât unu): dekkelke = "zece și mai multe", tridekkelk-jara = "dreizeci și câțiva mai mulți ani".

Uneori se poate vedea un prefix KELK cu sensul/care înseamnă "aproximativ": kelkmil = "aproximativ un milion". Acest lucru este în conflict cu utilizarea aici arătată/prezentată de Zamenhof și nu este recomandată.

KELK este, de asemenea, folosit ca prefix în cuvintele de pe tabelul I pentru a evidenția necunoașterea: kelkiuj = "unele unele", kelkiom = "câteva, o cantitate". Utilizarea ocazională kelkiu (fără J) este contradictorie în ea însăși. Iu indică exact la un individ, în timp ce KELK indică mai mulți.

Cuvinte ON

Compozițiile cu sufixul ON se folosesc/sunt adesea folosite ca prefixe: duonhoro = "o jumătate de oră, o jumătate de oră", kvaronlitro Sfert de litru ", milonmilimetro = " o mieime de milimetru, o mie de milimetru (microni) ", trionparto =" a treia parte ". Este, de asemenea, posibil să se folosească formații de cuvânt obișnuite, de exemplu: horkvarono (= "un sfert de oră"): Pasis certe horkvarono, antaŭ ol la floreto povis denove rekonsciiĝi.forme ca horkvarono sunt încă extrem de rare.

Prefixul DUON are ocazional/uneori semnificația specială: "aproape/aproximativ jumătate, aproape incomplet": duonnuda = "aproape gol, pe jumătate gol", duonkuirita = "nu chiar /cu totul fiert, pe jumătate fiert"..

La/pentru cuvintele de rude/rudenie DUON are două înțelesuri speciale. Acolo indică o înrudire prin unul dintre părinți, precum și o înrudire/rudenie care a apărut prin căsătorie reînnoită: duonfrato = 1. un frate, cu care unul are doar unul dintre părinți comun (frate jumătate) 2. Fiu de tată vitreg/mama vitregă; duonfilo = fiu al soției / soțului (vitreg); duonpatro = noul soț al mamei (tată vitreg); duonpatrino = noua soție a tatălui (mama vitregă).

VIC

VIC se folosește ca prefix pentru a indica un obiect sau o persoană care poate reprezenta ceva sau poate reprezenta pe cineva: vicprezidanto = "vicepreședinte", vicdirektoro, = "vice director" vicrado = "roată de rezervă".

Se poate folosi și cuvântul radical VIC ca prefix și în înrudirile/relațiile care au apărut prin recăsătorire: vicpatro, vicfilo, vicfrato. La/pentru acele cuvinte DUON care au ambele sensuri ale înrudirii/relației DUON, se preferă folosirea de VIC la rude prin recăsătorire, iar DUON numai la adevărata jumătate de rudenie.

VIR

VIR este folosit ca prefix pentru a indica genul/sexul masculin. Comparabil/similar cu sufixul IN. Astfel/așa se poate folosi VIR numai în lucruri care au un gen, și numai la/în cuvinte care nu poartă încă un sens masculin în sine.

Mai ales la cuvinte de animale se folosește VIR ca prefix: virĉevalo, virkato, virbovo, virhundido, virbesto.

Chiar și la cuvinte pentru oameni se poate folosi VIR ca prefix: virhomo, virprezidanto, virsekretario. Totuși, în cuvinte pentru oameni, se preferă de obicei utilizarea VIR ca adjectiv: vira homo, vira prezidanto, vira sekretario

Foarte frecvent se omite VIR, deși/chiar dacă este vorba despre un animal masculin sau om.

Să se rețină că cuvântul independent/autonom viro (bărbat) înseamnă întotdeauna "un bărbat adult masculin (masculin)", în timp ce prefixul VIR indică numai sexul masculin (nici la a fi om, nici la a fi adult). Cuvântul vira (masculin) indică o singură dată asupra genului/sexului masculin, pe de altă parte include și ființa umană și maturitatea în funcție de/corespunzător context/ului.

Prepoziții de tipul afixelor

Cuvintele care folosesc o prepoziție ca un prefix sunt foarte frecventecompoziții de expresii. Prepoziția se aplică acelui cuvânt ca un prefix la care se referă întreaga expresie/frază:

  • sen finosenfina = fără sfârșit, nesfârșit
  • pri amopriama = despre dragoste/ care privește dragostea
  • inter naciojinternacia (internațional)
  • ĝis la finoĝisfine (până la sfârșit/capăt)
  • tra noktotranokti = a petrece noaptea, a fi pentru o noapte oaspete/musafir
  • per laboroperlabori = a obține prin muncă
  • en teronenterigi = a pune în pământ
  • en amonenamiĝi(al iu) = a începe să iubească (pe cineva) . Dragostea este/se îndreaptă către/pentru cei dragi. În acest scop este preferată mi enamiĝisal vi în loc de mi enamiĝis en vi(n). Prefixul en nu se referă la iubit. De asemenea/la fel, enamiĝi je iu ar putea fi utilizat.
  • ekster la landoeksterlando = străinătate, lumea întreagă în afara prorpiei țări.
  • ekster la landoeksterlandano = Locuitor al unei alte țări

O prepoziție ca prefix poate fi, de asemenea, un preelement care servește la clarificarea unei formări a cuvintelor . În aceste cuvinte, prepoziția nu este deloc un indicator de rol al următorului element, ci se referă și la altceva:

  • parolialparoli =a se adresa cuiva prin vorbire
  • pagiantaŭpagi = a plăti înainte/în avand/prealabil
  • radikiĝienradikiĝi = a=și trage rădăcinile
  • rompiinterrompi = a întrerupe
  • rimedokontraŭrimedo = antidot, remediu, un mijloc împotriva ceva
  • sidikunsidi = a avea o întâlnire, a sta împreună
  • aĉetisubaĉeti = a mitui/corupe
  • juposubjupo = jupă, o fustă care se poartă sub o altă fustă
  • signosupersigno =un simbol/semn adițional deasupra unei litere, un diacritic

Dacă se folosește acest cuvânt într-o propoziție, atunci propoziția din proprietatea/însușirea prefixului se repetă frecvent/adesea înainte de cea la care se referă într-adevăr/cu adevărat: Li eliris el la dormoĉambro kaj eniris en la manĝoĉambron. Dar de multe ori nu se repetă prepoziția înaintea celei la care se referă, ci se folosește în locul acesteia o altă preposiție: Ĝi parolas nur pri tiaj instruoj, kiuj ne kontraŭparolas al la scienco. Al (în) în loc de repetare/a repeta kontraŭ (contra/împotriva). Cea la care prepoziția în insușire se raportează/referă ca prefix , poate apărea adesea ca un complement al acestui verb: La belan Saran li jam kelkfoje ĉirkaŭiris. = Ĉirkaŭ la bela Sara li jam kelkfoje (ĉirkaŭ)iris. Dar foarte des complementul acestui verb este ceva complet diferit fără o referire directă la prepoziție în proprietatea/însușirea ca prefix: Alportu al mi metron da nigra drapo.

El

El poate fi o prepoziție de tip prefix normală la formațiuni de cuvinte și cuvinte de propoziție, de ex. eliri (formarea cuvântului) = "iri el io" (a ieși), elbati (formarea cuvântului) = "bati ion el io" ( a obține un avantaj) el (la) litoellitiĝi (cuvânt de propoziție) = "leviĝi el (la) lito" (a se ridica din pat).

Prefixul el este, de asemenea, folosit în formări/formațiuni de cuvinte cu semnificația specială "complet, până la capăt/sfârșit, până când este gata, până la deteriorare până la dispariție/când dispare":

  • trinkieltrinki = a bea până la fund, a bea tot
  • lerniellerni = a însuși/învăța complet
  • uzieluzi = a folosi până la capăt, a uza, a ponosi

Unele dintre aceste cuvinte el au primit un înțeles/ o semnificație specială (figurativ/ă):

  • tenielteni = a rezista, a persista, a suporta, a tolera răbdător
  • pensielpensi = a crea in gând, a imagina

Dacă există un risc de confuzie între sensul propriu el și semnificația specială "până la capăt/sfârșit", atunci ar trebui să se folosească un alt prefix cu sensul "până la capăt". Astfel se folosește de ex. tra, for, SAT și FIN. Ar trebui, de asemenea, să se țină cont mereu/întotdeauna că c rădăcina utilizată sau cuvântul elementar folosit sunt, de asemenea, potrivite/adecvate în mod analog/fidel înțelesului, de exemplu: trabori, trakuri, forkaŝi, satmanĝi, finkanti, finfari, finmanĝi etc. De asemenea, se poate indica sensul aici prin intermediul unei expresii alcătuite/compuse din mai multe cuvinte, adesea ce este/reprezintă cea mai bună soluție: legi ĝisfine, kuri tra la tuta urbo, manĝi ĝis sateco, kanti ĝis la fino, kanti la tutan kanton etc.

Pri

În cuvintele de propoziție (cu o terminație A sau E), prefixul pri este folosit în mod obișnuit, de ex.: pri amopriama = "astfel încât se referă la/privește dragoste/a", pri nutroprinutra = "astfel încât privește alimentație/nutriția".

În compozițiile de cuvinte, prefixul pri produce verbele tranzitive. Fie verbele intranzitive devin tranzitive, fie verbele deja tranzitive devin prin aceasta noi verbe tranzitive. În mod normal, astfel de verbe pri au ca complement obiectul adjectivulpri original:

  • Li pensis pri la afero.Li pripensis la aferon. - El s-a gândit la chestiune/lucru. → El a reflectat la afacere/chestiune.

    Pensi (a gândi) este un verb tranzitiv al cărui complement este gândul însuși. Pripensi (regândire/reconsiderare) este un verb tranzitiv al cărui obiect este lucrul reconsiderat/regândit/reflectat.

În unele situații, acest verb pri are un complement care nu a fost inițial un adjectiv pri, dar, de ex. de sau al adj. Pentru aceste verbe, pri își pierde sensul/propria semnificație și se folosește numai pentru schimbarea rolului de propoziție. Pri se folosește/este folosit în acest fel în principal/esențial/în special în unele verbe tradiționale:

  • rabiprirabi
    • Ili rabis monon de la homoj. - Ei au furat banii oamenilor.
    • Ili prirabis la homojn (je/por mono). - Ei au jefuit oamenii (de bani).
  • semiprisemi
    • Mi semis tritikon sur la kampon. - Eu însămânțam grâu pe cămp.
    • Mi prisemis la kampon (per tritiko). - Eu am însămânțat câmpul (cu grâu).
  • serĉipriserĉi
    • Ili serĉis armilojn ĉe li. - Ea căuta arme la el.
    • Ili priserĉis lin (por armiloj). - Ei l-au căutat/percheziționat (de arme).
  • lumiprilumi = a-și arunca lumina undeva
    • La luno lumis en la ĉambron. - Luna strălucea in cameră
    • La luno prilumis la ĉambron. - Luna lumina camera.

    Numai ceva ce strălucește, poate lumina.
    Lumigi = "a face ceva să lumineze, a lumina ceva"

Prefixul pri, în unele situații, este folosit numai pentru adăugrea/a adăuga un nou înțeles unui verb care se referă într-un fel la sensul/semnificația său/sa original/ă:

  • juĝiprijuĝi = a exprima o opinie/părere bună sau rea despre un anumit subiect
  • ĵuripriĵuri = a da o ofrandă zeilor sau a jura

În această folosire seamănă pri sufixului UM.

Alte afixe elementare

Pe lângă propoziții se folosesc alte cuvinte elementare în funcție, de asemenea ca prefix în moduri diferite. Aici, totuși, apar numai cele mai importante exemple ale acestei utilizări.

Ĉi

Cuvântul elementar local ĉi se folosește frecvent ca prefix la cuvintele A sau E. În mod normal, o cratimă este folosită pentru clarificare după ĉi:

  • en tiu ĉi jaroĉi-jare - în acest an → de acest an
  • post tio ĉiĉi-poste - după acest → în continuare

Reține că ĉi este un cuvânt autonom în tiu ĉi, ĉi tiu, tie ĉi, ĉi tie șamd. Nu folosi nicio cratimă acolo.

Fi

Interjecția fi (pfui) este adesea folosită ca un prefix cu sensul "lipsit de respect, detestabil". Prefixul fi clarifică o indignare/revoltă subiectivă sau o dezaprobare morală împotriva a ceea ce urmează după prefix:

  • homofihomo = persoană rea, josnică, dezgustătoare, imorală
  • ŝercofiŝerco = glumă proastă, glumă nerușinată
  • insektofiinsekto = parazit, insectă neplăcută, parazitară
  • famafifama = celebru pentru lucrui josnice și rușinoase, rău famat

Prefixul fi și sufixul Aoc sunt similare. Fi este mai subiectiv. El exprimă indignarea/revolta și lipsa de respect. AĈ este mai obiectiv. Ea indică incapacitatea/neputința și calitatea slabă/proastă.

For

Cuvântul elementar de mișcare/deplasare și de loc for este adesea folosit ca prefix la/pentru cuvintele de acțiune: foriri, foriro, forkuri, forkurado, forfali, forĵeti, forŝiri, forpermesi, fortimigi, forargumenti, forbuĉi, fordormi, foresti, foresto Toate aceste cuvinte sunt formări de cuvinte perfect normale. Frecvent se pot folosi de la aceste cuvinte: forŝirideŝiri, forprenidepreni, fortranĉidetranĉi. Dar for îi conferă/dă o semnificație mai puternică.

Mem

Prefixul mem are două semnificații/sensuri diferite: 1. "fără ajutor de la altceva": memvole, memlerninto, memdisciplino, memstara, memkompreneble. 2. "la sine, despre sine însuși, sine însuși": memestimo, memamo, memdefendo, memmortigo, memportreto, memofero. Dacă înțelesul este "sin mem", atunci sin poate fi folosit și ca prefix .

Ne

Prefixul ne indică o absență, o lipsă de ceva (de ex. o proprietate/însușire): neĝentila (nepoliticos),nelonge (nu de mult timp), nefermita (deblocat), nematura (imatur/necopt), nelerta(inabil), nekomprenebla neinteligibil), nelegeble (necitit), nekredebla (incredibil), nejudo = omul care nu este evreu ne- Kopenhagano{ "o persoană care nu locuiește la Copenhaga".

Sin

Pronumele și cu sufixul N se folosește adesea ca prefix în loc de mem însemnând "sine însăși": sinfido, sindefendo, singarda, sindona.

1}Sin ca un cuvânt separat/autonom poate fi utilizat/folosit numai la a treia persoană. Dar prefixul sin este folosit și la prima și la a doua persoană: Kontraŭ s-ro K. mi estos singarda. = Mi gardos min kontraŭ s-ro K.

Cuvintele Sin sunt compuși de frază derivați din fraze infinitivale/infinitive: sin defendi → [1}sin defendi]-(ago)-O → sindefendo = "Acțiunea de apărare a sinelui (auto-apărare)"

Asemenea/astfel de cuvinte sin pot avea orice terminații in afară de terminație de verb: sinfido, sinfida, sinfide. Dacă cineva ar dori să folosească un verb, trebuie să revină/ să se intoarcă la fraza de început/originară, unde sin este un cuvânt separat. Dacă sin nu se referă la a treia persoană, atunci trebuie să fie schimbată la min, nin sau vin conform sensului:

  • ŝia sindefendoŜi defendas sin. - autoapărarea ei → Ea se apără.
  • ilia sindefendoIli defendas sin. - autoapărarea lor → Ei se apără.
  • mia sindefendoMi defendas min. - Autoapărarea mea → Eu mă apăr.
  • nia sindefendoNi defendas nin. - Autoapărarea noastră → Noi ne apărăm.
  • via sindefendoVi defendas vin. - Autoapărarea ta → Tu te aperi.

În asemenea cuvinte ca acestea se obține terminația N al lui sin. În mod normal /de obicei , terminațiile N (precum și terminațiile J) cad în interiorul cuvintelor compuse .

Înapoi la start