Mergi la conținut

Prepoziția da leagă o expresie cantitativă cu o parte a propoziției substantivale , care descrie ceva "substanțial" (nelimitat și nedefinit la sine) :

cantitate "substanță"
unu kilogramo da pano
litro da lakto
skatolo da rizo
amason da komencantoj
du milionoj da rubloj
iom da valizoj
tiom da feliĉo
multe da problemoj

Expresia cantitativă indică cât de mult este. Este o parte de propoziție de substantiv, un adverb cantitativ sau un adverb elementar cantitativ.

Expresia "substanțială" indică în ce constă cantitatea:

  • En la botelo estas litro da lakto. - În sticlă este un litru de lapte.
  • Ŝi aĉetis faskon da ligno. - Ea a cumpărat un pachet/mănunchi de lemne.
  • Tiu ĉi rivero havas ducent kilometrojn da longo. - Acest râu/fluviu are două sute de kilometri lungime ("are 200 kilometri lungime").
  • Mi neniam prenas kun mi multon da pakaĵo. - Eu nu iau niciodată mult bagaj cu mine.
  • En la urbo troviĝas multe da aŭtoj. - În oraș se găsesc/află multe mașini.
  • La riĉulo havas multe da mono. - Bogatul are mulți bani.
  • Li havas pli da mono, ol li povas kalkuli. - El are mai mulți bani decât poate număra.

Numeraleunu, du, tri, kvar, kvin, ses, sep, ok, naŭ, dek, cent, mil —nu au nevoie de da. Se folosesc ca o completare a unui substantiv:

  • Tie loĝas du Esperantistoj. - Acolo locuiesc 2 esperantiști.
  • Mi havas cent pomojn. - Eu am o sută de mere.
  • Tiu ĉi vilaĝo havas du mil loĝantojn. - Acest sat are două mii de locuitori.

Substantive precum miliono, miliardo, deko și cento au nevoie de da:

  • Tiu ĉi urbo havas milionon da loĝantoj. - Acest oraș are un milion de locuitori.
  • En la kesto estas cento da pomoj. - În ladă sunt o sută de mere.

în mod normal o expresie da stă direct în spatele expresiei cantității, dar ocazional stă expresia da singură. Apoi se găsește expresia cantității în mod normal într-un alt loc în propoziție ( poziție în propoziție neobișnuită). Din când în când este și omisă indicarea cantității:

  • Da ŝafoj kaj bovoj li havis multe. = Li havis multe da ŝafoj kaj bovoj. - Oi și vaci avea el multe.
  • Da pulvo ni havas kiom vi volas. = Ni havas tiom da pulvo, kiom vi volas. - Pudră avem, câtă vrem.

Nu folosi după da terminația -N.

După prepoziția da nu utiliza niciodată terminația N. O expresie substantivală da nu este niciodată un complement insuși. Expresia de cantitate înainte de da poate fi, totuși, un complement: Li portas multon da valizoj.

Cu toate acestea, expresia de cantitae este adesea un adverb cantitativ sau un adverb elementar cantitativ, care nu poate obține o terminație complement "-n", chiar dacă acționează ca un complement:

  • La riĉulo havas multe da mono. = La riĉulo havas multon da mono. - Bogatul are mulți bani.

    În niciun caz: La riĉulo havas multe da monon.

  • Kiom da pano vi volas? = Kiel grandan kvanton da pano vi volas? - Câtă pâine ați dori? = Ce cantitate de pâine ați dori?

    În niciun caz: Kiom da panon vi volas?

Când nu trebuie folosit da?

Dacă nu este vorba despre o mulțime, o măsură sau un număr, ci de ex., de o structură/natră nu se utilizează da , ci pur și simplu de :

  • Ni manĝis specon de fiŝo. - El mânca un tip/fel de pește.

    Cuvântul speco (tip) nu poate exprima niciodată o cantitate, o măsură sau un număr. Deci, nu spune niciodată speco da....

  • Ĉe ni estas manko de akvo. - Nouă ne lipsește apa.

    Cuvântul manko nu exprimă niciodată o cantiate, o măsură sau un număr.

  • Pro perdo de kuraĝo ili ne venis. - Din cauza pierderii curajului ei nu au venit.

    Cuvântul perdo (pierdere) nu exprimă niciodată o cantiate, o măsură sau un număr.

Nu folosi niciodată referitor la un adjectivda , chiar când se exprimă o cantitate, o măsură sau un număr:

  • Ni renkontis multajn homojn. (= Ni renkontis multe/multon da homoj.) - Noi întâlneam/am întâlnit mulți oameni.

    Adjectivele de cantitate, multa(j) (mult), kelka(j) (unii), pluraj (mai mulți/e) și asemănătoare, se atașează diect la substantivul măsurabil ca o completare fărăda .

  • La botelo estas plena de/je akvo. - Sticla este plină cu apă.

    În orice caz, adjectivul plena nu exprimă o cantitate, ci o stare. De asemenea, adverbul plene nu exprimă o cantitate: Tie estas plene de/je homoj. Nu ar trebui să spuneți niciodată plena da... sau plene da....

  • Tie ni trovis ĉambron plenan de/je rubaĵoj. - Acolo am găsit o cameră plină cu gunoi.

O parte de propoziție cu un cuvânt articol - la, tiu, ĉiu, pronume posesiv....este definit, așadar limitat și individual (nu o cantitate nedefinită de ceva). Ca urmare/astfel da sau el nu este de intrebuințat înaintea unei asemenea părți de propoziție de da:

  • Ni manĝis iom de/el la pano. - Noi am mâncat ceva din pâine.
  • Ili aĉetis kelkajn botelojn de/el tiuj vinoj. - Ei au cumpărat câteva sticle din aceste vinuri.

Un pronume personal reprezintă în mod normal unul sau mai mulți indivizi. De aceea nu se folosește da în fața pronumelui personal, ci în locul acestuiade sau el:

  • Ni manĝis iom de/el ĝi (= el la pano). - Noi mâncam ceva din aceasta (din pâine).
  • Ili aĉetis kelkajn botelojn de/el ili (= de/el tiuj vinoj). - Ei au cumpărat câteva sticle din acestea ( = de vinuri).

Dacă cantitatea sau numărul au fost deja afișate printr-un Numeral sau un adjectiv, nu folosi da, ci de sau el:

  • Ŝi pagis kotizon de cent eŭroj. - Ea a plătit o sumă de o sută de euro.

    Cuvântul kotizo nu exprimă în niciun caz o cantitate. Dar se poate spune ŝi pagis cent eŭrojn da kotizo.

  • Ni gustumis tre multe de unu vino. - Noi am gustat foarte mult dintr-un vin.
  • Ili manĝis ĉiom de/el tuta bovo. - Ei au mâncat totul din toată vita.
  • Li trinkis iom de/el kelkaj bieroj. - El a băut ceva din câteva beri.

Când un substantiv la singular descrie deja despre o cantitate clar definită, nu folosi da:

  • Unu tago estas tricent-sesdek-kvinonotricent-sesdek-sesono de jaro. - O zi este a 365-a sau a 366-a parte a unui an.

    Jaro descrie clar pentru el însuși un moment limitat în timp.

  • Ili fortranĉis duonon de centimetro. - Ei au tăiat o jumătate de centimetru.

Câteva cuvinte exprimă în anumite cazuri o cantitate, în alte cazuri altceva. Semnificația dorită/Sensul dorit decide dacă să folosească da sau o altă prepoziție:

  • Glaso de vino estas glaso, en kiu antaŭe sin trovis vino, aŭ kiun oni uzas por vino; glaso da vino estas glaso plena je vino. - Un pahar de vin (glaso de vino) este un pahar în care se găsea vin sau era folosit pentru vin; un pahar de vin (glaso da vino) este un pahar plin cu/de vin.

    Glaso descrie într-un caz un lucru individual, în altul o cantitate.

  • Ili konstruis grandan reton da/de komputiloj. - Ei au construit o rețea mare din/de computere/ o mare rețea de computere.

    Dacă expresia rețea mare descrie câte computere au fost, atunci folosește/utilizează da computiloj. Dar dacă rețea mare descrie în cemod/cum computerele comunică între ele (sub forma unei rețele mari), atunci spune de computiloj.

Utilizarea de da depinde de ceea ce vorbitorul vrea să spună. Pentru a avea sens, se poate imagina o întrebare, la care propoziția este răspunsul:

  • Kiom da soldatoj estis? — Estis grupo da soldatoj! - Câți soldați erau? — Era un grup de soldați!
  • Kia grupo ĝi estas? — Ĝi estas grupo de soldatoj! - Ce fel de grup este? — Este un grup de soldați!
  • Kiom da rozoj vi volas? — Mi volas bukedon da rozoj! - Câți trandafiri ați dori? —Eu aș dori un buchet de trandafiri!
  • Kian bukedon vi volas? — Mi volas bukedon de rozoj! - Ce fel de buchet ați dori? — Eu aș dori un buchet de trandafiri!

Adesea, trebuie să fiți atenți dacă următorul cuvânt este mai important (→ da)sau precedentul(→ de). Grupo da soldatoj (un grup de soldați) sunt în prima linie/primul rând soldații (în grupul de forță). Grupo de soldatoj (un grup de soldați) este în primul rând un grup (format din soldați). Bukedo da rozoj (un buchet de trandafiri) sunt trandafiri (un buchet întreg). Bukedo de rozoj (sau bukedo el rozoj) (un buchen de trandafiri) este o buchet (alcătuit din trandafiri).

Utilizarea prepoziției da a evoluat și s-a modificat/schimbat în istoria Esperanto. Prin urmare, da s epoate întâlni în texte vechi, unde, de fapt de sau el ar trebui să urmeze explicațiile precedente/anterioare.

"Da-ism"

În Esperanto vorbită s-a răspândit o utilizare greșită a da, care poate fi descrisă ca "da -ismo" (" Da -ismus"). În această utilizare, da nu are nicio expresie ulterioară a cărei rol ar putea fi clarificat. Da nu mai este o prepoziție. Apoi indică doar faptul, că expresia anterioară este una cantitativă.

  • Mi havas multe da.
  • Kiom da vi volas? Aici da nu referă la ce urmează vi.
  • Ili kunportis tiom da, ke ĉiu povis ricevi iom da.

De vină sunt unele dintre manualele care explică da ca și cum ar fi fost parte din cuvântul precedent. Dar da aparține în primul rând de ceea ce se află în spate.

Unii afirmă că ar fi vorba pur și simplu de o omisiune:

  • Mi havas multe da mono.Mi havas multe da. - Eu am mulți bani.
  • Kiom da viando vi volas?Kiom da vi volas? - Câtă carne vreți?

La o asemenea/astfel de omisiune, prepoziția este, totuși, de obicei, lăsată afară: Li estas instruisto de lingvoj.Li estas instruisto. Ne: Li estas instruisto de. Prin urmare, dacă doriți să se omită cuvântul după da, atunci dispare și da

Așa ar trebui să se spună: Mi havas multe. (Eu am mult.) Kiom vi volas (Cât vreți dumneavoastră?) Ili kunportis tiom, ke ĉiu povis ricevi iom (Au luat atât de mult încât fiecare putea primi/obține ceva). Cuvinte precum multe (mult), tiom (atât de mult) și iom (ceva) reprezintă o cantitate/mulțime.Dvs nu aveți nevoie în niciun caz de da pentru a exprima o semnificație a unei cantități. Numai dacă se dorește să arătați din ce constă cantitatea/mulțimea, ar trebui să utilizați da, dar apoi neapărat cu o parte de substantiv următoare.

Înapoi la start