Mergi la conținut

Prepoziția de are multe sensuri. Din cauza acestei multitudini de sensuri/semnificații pot apărea uneori neclarități. Apoi se pot completa diverse expresii lămuritoare sau se poate alege o altă prepoziție.

Deplasare de la ceva

Sensul de bază al prepoziției de este locul la care incepe deplasarea/mișcarea:

  • Mi venas de la avo, kaj mi iras nun al la onklo. - Eu vin de la bunicul și acum merg la unchiul.
  • La vento forblovis de mia kapo la ĉapon. - Vântul mi-a suflat/zburat căciula de pe cap.
  • Ilia vojaĝo de Delhio al Kalkato estis tre longedaŭra. - Călătoria lor de la Delhi la Calcutta a durat foarte mult.
  • Rekta linio estas la plej mallonga vojo de unu punkto al alia. - O linie dreaptă este drumul cel mai scurt de la un punct la altul.
  • For de tie ĉi! - Pleacă de aici!

Pentru un plus de claritate se poate utiliza la nevoie for de sau disde: La polico prenis la ŝtelitan monon for de la rabisto / disde la rabisto. Dacă s-ar spune: ...la ŝtelitan monon de la rabisto, s-ar putea , probabil gândi că ar fi vorba de apartena de: "...banii furați, care aparțineau hoțului."

Origine, cauză

De poate indica și originea sau cauza:

  • De la patro mi ricevis libron, kaj de la frato mi ricevis plumon. - De la tata am primit o carte și de la frate am primit penița.
  • La hebreoj estas Izraelidoj, ĉar ili devenas de Izraelo. - Evreii sunt copiii Israelului, căci ei provin din Israel.
  • Francisko de Asizo = acest Francisc care provine din orașul Assisi. = Francisko el Asizo - Francesco d'Assisi
  • Li paliĝis de timo kaj poste li ruĝiĝis de honto. = ...pro timo... pro honto. - El a pălit de frică/spaimă și apoi a roșit de rușine. = de/din cauza frică/fricii...de /din cauza rușinii.

    Pentru o cauză se folosește totuși în mod normal pro și uneori el.

  • Ebria de feliĉo, mi alkroĉiĝis al lia kolo. - Îmbătat de bucurie, m-am agățat de gâtul ei.

Contrast, diferență

De descrie adesea diversitatea, diferența, izolarea, depărtarea/distanța, izolarea:

  • Mi povus diferencigi la saĝajn de la malsaĝaj! - Eu aș putea să diferențiez deșteptul de prost.
  • Kial Vi kaŝas vin de mi? - Cum așa te ascunzi de mine?
  • Nun mi iom liberiĝis de la plej urĝaj el miaj kolektiĝintaj laboroj. - Acum m-am mai eliberat puțin de la lucrările mele cele mai urgente adunate.
  • Ĝi estas libera de malsanoj. - Este liber de boli.
  • Ili loĝas malproksime de ni. - Ei locuiesc departe de noi.

Timp

De poate indica, de asemenea, momentul începerii unei acțiuni sau stări mai lungi:

  • Li laboras de la sesa horo matene. - El muncește de la ora șase dimineața.
  • De nun mi ne plu manĝos viandon. - De acum nu mai mănânc deloc carne.
  • Mi konas lin de longa tempo. - Eu îl cunosc de mult timp.

Pentru a arăta mai clar faptul că este vorba de un context temporal, puteți utiliza ekde sau de post:

ekde
de la început
de post
începând cu sfârșitul

Când este/vine vorba de un moment/punct în timp, abia există o diferență între ekde și de post , dar când este vorba de o perioadă de timp, diferența este mai mare: de post ŝia vivo = ekde ŝia morto.

Apartenență

Deseori exprimă apartenența/afilierea de (= posesie, proprietatea, apropiere, legătură, parte, rudenie ...):

  • Jen kuŝas la ĉapelo de la patro. - Aici e pălăria tatălui.

    Pălăria aparține tatălui ca posesie sau proprietate.

  • La dentoj de leono estas akraj. - Dinții/colții leului sunt ascuțiți

    Colții aparțin leului ca părți ale corpului

  • Sur la bordo de la maro staris amaso da homoj. - Pe maul mării stă o masă de oameni.

    Malul aparține mării, pentru că se găsește chiar alături.

  • Januaro estas la unua monato de la jaro. - Ianuarie este prima lună a anului.

    Lunile sunt părți ale anului.

  • La filo de la reĝo ŝin renkontis. - Fiul regelui a întâlnit-o.

    Fiul aparține regelui ca rudă.

  • Mi legos poemon de Zamenhof. - Eu voi citi o poezie de Zamenhof.

    Poezia aparține lui Zamenhof pentru că el a scris-o.

  • Glaso de vino estas glaso, en kiu antaŭe sin trovis vino, aŭ kiun oni uzas por vino. - Un pahar de vin este un pahar , în care s-a găsit vin înainte sau se folosește pentru vin.

    Paharul aparține vinului pentru că e destinat și utilizat pentru vin.

  • Ŝi estas profesoro de matematiko. - Ea este profesoară de matematică.

    Profesorul ține/aparține matematicii, pentru că acesta este obiectul/disciplina ei. Se poate folosi și pri .

  • Tiu libro estas de Karlo. - Această carte este de la Karl.

    Adesea se folosește aparteni + al: Tiu libro apartenas al Karlo.

  • Ĝi estas de mi. - Este de la mine.

    Se spune mai des/frecvent: Ĝi estas mia. Ĝi apartenas al mi.

Subiect, Agent, Complement

O expresie de, care este o completare la o substantivul de acțiune, indică în mod normal/de obicei subiectul (agentul) conținutului sau complementul de conținut al acțiunii:

  • La kanto de la birdoj estas agrabla. - Cântecul păsărilor este plăcut.

    Păsările cântă.

  • Li tuj faris, kion mi volis, kaj mi dankis lin por la tuja plenumo de mia deziro. - El a făcut imediat ceea ce voiam/am vrut și i-am mulțumit pentru împlinirea promptă/imediată a dorinței mele.

    El a împlinit dorința mea.

Pentru a se asigura că este vorba despre senca subjecto, se poate folosi fare de: Astăzi Hodiaŭ posttagmeze okazos akcepto fare de la urbestro.{ 4} Primarul primește pe cineva.

Notă: Unele prescurtează fare de cu far, dar acest cuvânt nu este oficial și nu ar trebui să fie folosit.

Referitor la/În legătură cu un participiu pasiv, de indică de cele mai multe ori/obicei subiectul de conținut/fond, agentul:

  • Ŝi estas amata de ĉiuj. - Ea este iubită de toți.

    Toți o iubesc.

  • Li estis murdita de nekonato. - A fost ucis de către un necunoscut.

    Un necunoscut l-a omorât.

  • La montoj estis kovritaj de neĝo. - Munții erau acoperiți de zăpadă.

    Zăpada acoperea munții.

De asemenea, se poate utiliza fare de: La infano estis forprenita fare de la patrino.. Dar un simplu de este în mod normal suficient într-un participiu pasiv. Dacă se dorește utilizarea expresiei de în participiul pasiv într-un sens diferit, este adesea necesar să se indice acest lucru clar prin disde, for de ekde sau ceva asemănător: La infano estis forprenita disde la patrino A fost luată/s-a luat de la mamă.

Însușire

De descrie uneori o însușire/calitate, o consisență sau o măsură:

  • Ŝi estas virino de meza aĝo. = Ŝi estas mezaĝa virino. - Ea este o femeie de vârstă medie. = Ea este o femeie de vârstă mijlocie.
  • Li havas harojn de nedifinita koloro. - El are păr de o culoare nedefinită.
  • Li estas de meza kresko. - El este de talie medie.
  • bukedo de rozoj = buchet care este alcătuit din trandafiri.
  • reto de komputiloj = rețea care este alcătuită din computere.
  • La knabo havis aĝon de nur ses jaroj. - Băiatul este în vârstă de numai șase ani.
Înapoi la start