Mergi la conținut

În Esperanto există 45 de particule numite corelative care pot fi aranjate într-un tabel conform asemănării formelor și semnificațiilor lor.

Se poate spune că fiecare cuvânt din tabel constă dintr-o parte de început și de final, cu toate acestea, nu trebuie să luați în considerare cuvintele din tabel drept cuvinte compuse. Părțile cuvintelor din tabel formează propriul sistem închis și nu trebuie amestecate cu elementele cuvintelor normale ale limbii.

Părți de inceput

KI-
interogativ, relativ, exclamativ
TI-
demonstrativ
I-
nedefinit/nehotărât
ĈI-
cuvânt globalizant
NENI-
Cuvânt de negație

Părți posterioare

-U
Individ, lucru individual sau faptă
-O
lucru/chestiune
-A
Însușire, fel
-ES
Proprietar (obiect și subiect)
-E
loc
-AM
timp, moment (eveniment, împrejurare)
-AL
Motiv/cauză
-EL
Manieră, grad
-OM
Cantitate, număr (grad în formă accentuată)

Unele părți posterioare ale corelativelor seamănă cu terminațiile normale, sensul nu este totuși, același:

  • Terminația de substantiv normală O și partea O a cuvintelor de tabel sunt aproape sinonime, dar cuvintele în O nu primesc de obicei terminația de plural care se termină J.
  • Terminația normală U este o terminație de verb care se termină pentru volitiv/imperativ, în timp ce partea de final U a cuvintelor de tabel denumește indivizi(sau fapte individuale) - așadar, lucruri complet diferite.
  • Terminația de adjectiv normală cu A este o terminația descriptivă generală. Deseori arată calități și proprietăți/structuri, dar poate și afiliere, relație, individualitate și altele Teminațiile A de sfârșit ale cuvintelor din tabel carcterizează/indică numai proprietatea și tipul.
  • Terminația normală/obișnuită a adverbului E poate indica modul, ora, locația, măsura, evenimentul și alte sensuri/semnificații. Partea de final E a cuvintelor din tabel caracterizează întotdeauna numai locul.

Cuvinte în Kl-

Cuvintele din tabel în KI sunt folosite/utilizate în principal drept cuvinte interogative/de întrebare și ca cuvinte relative , dar și drept cuvinte de exclamare :

  • Kio estas tio? - Ce este aceasta?

    Interogativ kio.

  • Kiu kuraĝas rajdi sur leono? - Cine are încredere să călărească un leu?

    Interogativ kiu.

  • Kiel vi fartas? - Ce faci?

    Interogativ kiel.

  • Fremdulo, diru, kiu kaj el kie vi estas. - Străine, spune , cine și de unde ești.

    Interogativ kiu și kie.

  • La fera bastono, kiu kuŝis en la forno, estas nun brule varmega. - Bara de fier, care era în foc este acum foarte fierbinte.

    Relativ kiu.

  • Kiam mi venis al li, li dormis. - Când am venit la el, el dormea.

    Relativ kiam.

  • Li estas tiu, kies monon vi prenis. - El este cel, ai cărui bani tu i-ai luat.

    Relativ kies.

  • Kia granda brulo! - Ce incendiu/conflagrație mare!

    Exclamativ kia.

  • Fi, kiel abomene! - Câh, ce respingător!

    Exclamativ kiel.

  • Kion mi vidas! - Ce văd eu!

    Exclamativ (și interogativ) kio.

Particula ajn

Adverbul elementar ajn subliniază nedeterminarea sau indiferența. Ajn este folosit cel mai mult cu cuvinte relative KI, dar și cu cuvinte I sau cu cuvinte ĈI, ocazional cu cuvinte NENI. Ajn stă mereu în spatele cuvântului de tabel respectiv:

  • Mi kondukos vin al ŝi, kie ajn ŝi estos trovebla! - Te voi conduce la ea, unde ea va fi mereu de găsit!

    Nu este important, unde este ea de găsit.

  • Kiu ajn ŝi estos, mi deziras al ŝi feliĉon! - Oricine ar fi ea mereu, îi doresc fericire!

    Nu este important, cine este ea.

  • Mi donis solenan promeson, ke mi silentos, ĝis mi revenos, kiam ajn tio ĉi fariĝos. - Eu am dat promisiunea solemnă/fermă că voi tăcea până voi reveni, nu contează când se va intâmpla.
  • Ĉiam ajn vi estas bonvena ĉe mi. - Tu ești mereu/tot timpul la mine binevenit.

    Vino când vrei.

  • Kial ŝi forlasis tiun lokon, en kiu ŝi havis ian ajn eblon, por ion ajn laborenspezi? - De ce a părăsit ea acest loc, în care avea o oportunitate/posibilitate cu orice să-și căștige banii?

    Fără acest loc lipsește complet posibilitatea.

  • Nenion ajn mi diros. - Nu voi spune chiar nimic.

    Absolut nimic.

Înainte de ajn, Zamenhof folosea ocazional un cuvânt AI relativ în care un cuvânt ĈI sau I ar fi fost mai logic, datorită influenței limbii naționale. Dacă nu este vorba despre inițierea unei propoziții subordonate, este de preferat/preferabil un cuvânt ĈI sau I.Mi konsentas akcepti kian ajn pagon. Mai bine: ...ĉian ajn pagon sau ...ian ajn pagon.

Cuvinte TI

Cuvintele în TI sunt cuvinte care indică (pronume demonstrative). În cea mai mare parte, se referă la ceva spus/menționat anterior sau menționat ulterior. De asemenea, pot să desemneze ceva văzut sau auzit, direct sau similar:

  • Mi volas, ke tio, kion mi diris, estu vera. - Aș dori ca acest lucru pe care îl spuneam , să fie adevărat.

    Tio indică un lucru deja spus.

  • Tio estas mia hejmo. - Acesta e căminul meu.

    Tio indică ceva ce se vede (poate/ eventual în legătură cu o arătarea a degetului).

  • Li estas tiel dika, ke li ne povas trairi tra nia mallarĝa pordo. - El este atât de gras că nu poate trece prin ușa noastră îngustă.

    Tiel indică asupra propoziției următoare ke-.

  • Kio estas, kio vin tiel afliktas? - Ce este, ce te neliniștește așa?

    Tiel indică un lucru văzut sau auzit.

  • Ŝi estis en tiu momento tre bela. - Ea era în acest moment foarte frumoasă.

    Tiu indică asupra momentului înainte menționat.

  • Tiu ĉi malfreŝa pano estas malmola, kiel ŝtono. - Această pâine veche ("neproaspătă") este tare ca piatra.

    Tiu indică un lucru prezent în apropiere (pâine veche)

Pariculă ĉi

La cuvintele de tabel în TI se poate adăuga cuvântul elementar ĉi, care implică apropierea de difuzor. Ĉi poate fi atât înainte, cât și după cuvântul de tabel. Ĉi nu poate primi nicio terminație. Un cuvânt simplu TI (fără ĉi) denumește/indică întotdeauna ceva care nu esteîn apropierea nemijlocită din punctul de vedere al difuzorului. Un cuvânt TI și ĉi arată că ceva este aproape de vorbitor:

  • tie = în loc/acel loc → tie ĉi, ĉi tie = în acest loc aproape de mine
  • tiu domo (departe de mine) → tiu ĉi domo, ĉi tiu domo (aproape de mine)
  • tio = lucrul/acel lucru(departe de mine) → tio ĉi, ĉi tio = acest lucru
  • tiel = în acest mod/această manieră → tiel ĉi, ĉi tiel = În această manieră (pe care ți-o arăt)

Ĉi tiam sau tiam ĉi practic nu se utilizează. În locul acesteia se folosește nun

Ĉi este un cuvânt propriu.Nu folosi cratimă. Nu scrie: ĉi-tiu, tiu-ĉi, ĉi-tie, tie-ĉi, ĉio-ĉi samd. Scrie: ĉi tiu, tiu ĉi, ĉi tie, tie ĉi, ĉio ĉi samd.

Cu toate acestea, se face adesea o parte a propozițieii adjectiv sau adverb care conține cuvântul elementar ĉi. Apoi devine întreaga expresie un cuvânt. De obicei, cuvântul TI dispare. Pentru claritate, în aceste cazuri, de obicei, se pune/plasează o cratimă după ĉi: ĉi tieĉi-tiea, en tiu ĉi noktoĉi-nokte, sur ĉi tiu flankoĉi-flanke, la somero de tiu ĉi jarola ĉi-jara somero.

I-Cuvinte

Corelativele în l desemnează lucruri neprecizate sau necunoscute:

  • Ŝi ricevis ion por manĝi kaj por trinki. - Ea primește ceva de mâncat și de băut.

    Nu se spune ce primește ea.

  • Venis iuj personoj, kiujn mi ne konas. - Au venit câteva persoane pe care nu le cunosc.

    Nu se știe cine erau persoanele..

  • Ili iam revenos. - Ei se vor întoarce cândva.

    Momentul este necunoscut.

  • Hodiaŭ estas ies tago de naskiĝo. - Astăzi este ziua de naștere a cuiva.

    Nu se spune a cui zi de naștere este.

ĈI-cuvinte

Particule în ĈI au un sens de totalitate/global:

  • Li faris ĉion per la dek fingroj de siaj manoj. - El făcea totul cu cele zece degete ale mâinilor lui.

    Ĉio descrie totalitatea lucrurilor pe care el le făcea.

  • Ĉiu homo amas sin mem. - Fiecare om se iubește pe sine.

    Nu există nicio persoană pentru care asta nu e valabilă.

  • Tiuj ĉi du amikoj promenas ĉiam duope. - Acești doi prieteni merg mereu împreună să se plimbe.

    Ĉiam arată că nu apare o singură dată, că ei nu merg câte doi.

  • Ĉie regis ĝojo. - Pretutindeni domnește bucuria.

    Nu există niciun loc unde să nu domnească bucuria.

Ocazional se folosește particula ĉi înainte sau după cuvintele din tabel pe ĈI: ĉio = toate lucrurile → ĉio ĉi, ĉi ĉio = toate aceste lucruri, toate acestea.

NENI-cuvinte

Particule în NENI au semnifificație de negație:

  • La tempon venontan neniu ankoraŭ konas. - Timpul care vine nu-l cunoaște nimeni.

    Neniu exprimă că nu există nicio persoană care să cunoască timpul care vine.

  • Mi neniel povas kompreni, kion vi parolas. - Eu nu pot nicicum înțelege ceea ce spui/zici.

    Neniel descrie că nu există niciun mod/fel în care te-aș putea înțelege.

  • Kiam mi ien veturas, mi neniam prenas kun mi multon da pakaĵo. - Când merg undeva, nu-mi iau niciodată mult bagaj cu mine.

    Neniam exprimă, că nu există niciun moment, că eu iau cu mine multe bagaje pentru a pleca în călătorie.

Un cuvânt NENI e de ajuns, pentru a anula întreaga propoziție.

Cuvinte din tabel în U

kiu
Întreabă de identitatea uneia dintre multele persoane cunoscute, lucruri sau chestiuni/probleme.
tiu
Indică o anume persoană sau lucru dintre mai multe cunoscute.
iu
Indică/denumește o persoană sau un lucru individual necunoscut sau nedefinit.
ĉiu
Indică/denumește individual și fără excepție indivizii unui grup de persoane sau lucruri.
neniu
Neagă indivizii unui grup de persoane, lucruri sau chestiuni.

Cuvintele U arată individualitate și identitate. Ele sunt la baza tuturor corelativelor/cuvintelor din tabel/listă.

Corelativele în U pot primi terminația - N și terminație -J. Cu terminația -J ele indică mai multe persoane sau lucruri individuale.

Cuvintele în U sunt cuvinte articol . Prin urmare, nu se pot utiliza împreună cu ele la .

Cuvintele din tabel în U sunt, în mod normal o completare (un calificativ/cuvânt articol) al substantivului, dar acest substantivul este adesea omis/subînțeles. Dacă nimic în context/ înlegătură cu altceva nu indică contrariul, atunci se face supoziția să înțelegi/să accepți că este vorba de cuvântul "persoane/oameni":

  • Kiu libro estas via?Kiu estas via? - Care carte este a ta? {1} Care este a ta ?
  • Tiu seĝo ŝajnas bona.Tiu ŝajnas bona. - Acest scaun pare să fie bun. {1} Acesta pare bun.
  • Ĉiu homo devas pensi mem.Ĉiu devas pensi mem. - Fiecare om trebuie să gândească singur. {1} Fiecare trebuie să gândească singur.
  • Kiu persono venis?Kiu venis? - Care persoană a venit? {1} Cine a venit?
  • Ĉu estas iu [persono] en la kuirejo? — Jes, Paŭlo estas tie. - Este cineva [eine Person] în bucătărie? Da - Paul este acolo.
  • Jen kelkaj bonaj libroj. Kiun [libron] vi volas legi? — Mi volas tiun [libron]. - Aici sunt câteva cărți bune. Ce [carte] ai dori să citești? - Aș dori [cartea] de aici.
  • Ĉu vi havas krajonon? — Neniun [krajonon] mi havas. - Ai un creion? = Eu nu am niciun [creion].

Ĉiu(j) este mereu după sens la plural, se face totuși o diferență între singular ĉiu și plural ĉiuj.

  • Se folosește ĉiu, când indivizii sunt considerați separat.
  • Se folosește ĉiuj, când grupul este luat ca întreg.

Uneori această diferență nu este importantă, în alte cazuri diferența.deosebirea poate fi substanțială:

  • Por ĉiu tago mi ricevas kvin eŭrojn. = Por ĉiu aparta tago... - Pentru fiecare zi primesc 5 euro. = Pentru fiecare zi separata...
  • Ĉiu amas ordinare personon, kiu estas simila al li. = Ĉiu aparta homo amas... - Fiecare iubește în mod normal o persoană, care îi seamănă. = Fiecare om separat iubește...
  • Kvinope ili sin ĵetis sur min, sed mi venkis ĉiujn kvin atakantojn. = ...mi venkis la tutan grupon. - câte cinci s-au năpustit spre mine, dar eu i-am învins pe toți cinci atacatorii =... am învins întregul grup.

    Aici este J necesar pentru că numărul cinci este menționat. Alternativ s-ar putea spune: ...mi venkis ĉiun el la kvin atakantoj. Apoi însă se vorbește nu despre o luptă împotriva unui grup întreg, ci despre peste cinci mai mult sau mai puțin lupte separate.

  • Post la kurado ĉiuj estis terure lacaj. - După alergare toți erau îngrozitor de obosiți.

    Se vorbește despre grupul întreg al alergătorilor. Posibil este și: ...ĉiu estis terure laca.

  • El ĉiuj miaj infanoj Ernesto estas la plej juna. = El la tuta grupo de miaj infanoj... - Dintre toți copii mei, Ernst este cel mai mic. = Din grupul întreg al copiilor mei...
  • Nun mi legas, vi legas kaj li legas; ni ĉiuj legas. - Acum eu citesc, tu citești și el citește, noi toți citim.

    Ni este un cuvânt la plural. De aceea trebuie să poarte în orice caz un J ĉiuj .

Un independent nu poartă de obicei nicio terminație J neniu:

  • La tempon venontan neniu ankoraŭ konas. Neniu = neniu persono. - Timpul care vine nu-l cunoaște nimeni. Nimeni = nicio persoană.
  • Mi konas neniun en tiu ĉi urbo. - Eu nu cunosc pe nimeni în acest oraș.

Și cu substantivul ulterior se folosește în mod normal neniu fără J:

  • Ŝi ne vidis eĉ la ĉielon, ĉar ĝi estis kovrita de nuboj kaj neniu stelo en ĝi brilis. - Ea nu vedea deloc cerul, pentru că era acoperit de nori și nicio stea nu strălucea pe el.

Se poate utiliza în continuare neniuj dacă vreți să reprezentați cumva opusul la noțiunea de "mai mult de unu", dar în mod normal/de obicei se întâmplă numai atunci când urmează un substantiv:

  • Ĉe la fenestro restis plu neniuj floroj. - La fereastră nu au mai rămas flori.

    Înainte erau acolo multe flori.

Cuvinte din tabel în O

kio
"ce obiect, ce fel de lucru, ce"
tio
"acest lucru, acesta/acel"
io
«ceva, un lucru sigur»
ĉio
«fiecare lucru, fiecare fel/tip de lucru»
nenio
"niciun lucru, niciun fel de lucru, nimic"

Cuvintele în O descriu lucruri pe care nu se pot numi cu un substantiv. Aici, cuvântul general "afero" ("Thing") este folosit ca o explicație, dar semnificația/înțelesul este și mai general/ă. Cuvintele de tabel în O se utilizează, de asemenea, pentru a reprezenta ceva care se exprimă cu o propoziție întreagă..

Corelativele în O pot primi terminația N, dar, în mod normal ele nu primesc nicio terminație J, pentru că ele exprimă un intreg general.

Completările adjectivale ale corelativelor în O stau mereu/permanent în spatele corelativului/ cuvântului din tabel: io bona, kion novan, ĉio grava s.a.

Cuvintele de tabel în O sunt părți de propoziție independente. Ele nu pot completa un substantiv. Ele corespund unui cuvânt U + afero:

  • Kio estas tio? = Kiu afero estas tiu afero? - Ce este aceasta? = Ce obiect este acesta?
  • Tio estas speco de meblo. = Tiu afero estas speco de meblo. - Aceasta este un tip de mobilă. = Acest lucru este un fel de mobilă.
  • Ĉio restis kiel antaŭe. = Ĉiu afero restis kiel antaŭe. - Totul a rămas ca înainte. = Toate lucrurile au rămas ca înainte.
  • Kion bonan vi trovis tie? = Kiujn bonajn aferojn vi trovis tie? - Ce lucru bun ai găsit acolo? = Ce lucruri bune ai găsit acolo?
  • Nenion interesan mi trovis. = Neniun interesan aferon mi trovis. - Nimic interesant am găsit. = Nu am găsit lucruri interesante.

Ocazional, se poate varia între tio și ĝi. În mod normal, se utilizează tio pentru ceva nedefinit care nu se poate sau nu se dorește să fie numit cu un substantiv exact. În orice caz, folosiți tio dacă reprezintă o propoziție completă. Se utilizează ĝi pentru ceva specific, care s-a exprimat înainte/anterior printr-un substantiv, care s-ar putea repeta cu același substantiv, cu la sau un alt cuvânt articol:

  • Ŝi rakontis belan fabelon. Tio estis tre amuza. - Ea a povestit o istorie frumoasă. Asta a fost foarte amuzant.

    Amuzant era, că ea povestea o istorie.Tio reprezintă întreaga propoziție anterioară.

  • Ŝi rakontis belan fabelon. Ĝi estis tre amuza. - Ea povestea o istorie frumoasă. Ea era foarte amuzantă.

    Amuzantă a fost istoria. Ĝi reprezintă partea de propozițiela (bela) fabelo.

Cuvinte în tabel în A

kia
"de ce fel, cu ce calitate, ce fel"
tia
"din aceste fel/tip, cu această calitate"
ia
"de un anume fel, care are o anume calitate"
ĉia
«de toate tipurile, care are toate calitățile»
nenia
"de niciun fel, cu nicio însușire"

Cuvintele din tabel în A joacă un rol de adjectiv. Veți obține sufixul J și terminația N urmând aceleași reguli ca și adjectivele. Cu toate acestea, cuvintele din tabel în A se referă întotdeauna la însușiri/proprietăți și tipuri, în timp ce adjectivele reale (cu adevărata/ autentica terminație A) pot avea semnificații mult mai diferite.

Corelativele în A sunt determinanți. De aceea nu se pot folosi împreună cu ele la.

  • Kia li estas? Ĉu li estas maljuna aŭ juna? - Cum este el? Este bătrân sau tânăr?
  • Kian aĝon vi havas? - Ce vârstă ai tu? (= Câți ani ai?)
  • Kia estas via nomo? - Care este numele tău? ("Ce fel de nume ai?")

    Sau: Kiu [el ĉiuj nomoj] estas via nomo? Sau mult mai des: Kio estas via nomo? Zamenhof folosea și: Kiel estas via nomo? De cele mai multe ori se spune totuși: Kiel vi nomiĝas?

  • Be! li staris senhelpe, tian respondon li ne atendis. - Ei! El stătea neajutorat, nu așteptase un asemenea răspuns.
  • Estis tia ventego, ke la tegoloj deflugis de la tegmentoj. - A fost așa o furtună, că au zburat țiglele de pe acoperișuri.
  • Restu ĉiam tia, kia vi estas! - Rămâi mereu așa cum ești!

    Tia se referă la următoarea propoziție kia. Dacă tia nu este urmată de o propoziție completă (cu predicat), ci doar o parte de propoziție, nu se utilizează kia ci un comparabil kiel: Li estas tia kiel mi.

  • Mi ne volis trinki la vinon, ĉar ĝi enhavis en si ian suspektan malklaraĵon. - Eu nu voiam să văd vinul, pentru că înăuntru era un depozit suspect.
  • Maldiligenteco estas la radiko de ĉia malbono. - Lenea este sursa/rădăcina tuturor relelor.
  • Nenia konstruo povas esti sen bruo. - Nicio construcție fără gălăgie.( Fiecare fel de activitate de construcție provoacă zgomot.)

Cuvintele de tabel în A arată/ indică însușirea/proprietatea sau felul, în timp ce cuvintele de tabelul în U afișează identitatea. Diferența este, de obicei, clară pentru kia/kiu și tia /tiu. La ia/iu, ĉia/ĉiu și nenia/neniu există uneori doar o mică diferență:

  • Kia homo li estas? - Ce fel de om este el?

    Se așteaptă o caracterizare a omului.

  • Kiu homo li estas? - Ce om/ce persoană este el?

    S=ar dori numele persoanei pentru a afla identitatea ei.

  • Tia opinio estas tute erara. - O asemenea opinie/părere este complet greșită.

    Toate opiniile/părerile de acest fel/tip sunt greșite/eronate.

  • Tiu opinio estas tute erara. - Această părere/opinie este complet greșită.

    Opinia discutată este greșită. Alte opinii asemănătoare sunt posibil corecte.

  • Ni devas enloĝiĝi en ia hotelo. = ...en hotelo de iu el la diversaj specoj de hoteloj. - Trebuie să ne stabilim în hotel. =... într-unul din multele tipuri de hoteluri.
  • Ni devas enloĝiĝi en iu hotelo. = ...en iu el la diversaj individuaj hoteloj, kiuj troviĝas ĉi tie. - Noi trebuie să mergem/să ne cazăm la un hotel. = unul dintre diversele hoteluri, care se găsesc aici.

    În mod normal se omite iu în asemenea propoziții.

Corelative în -ES

kies
de către cine, al cărui
ties
"de la acea persoană"
ies
"de la fiecare"
ĉies
"de la toți, de la fiecare"
nenies
"al nicicui... de la nimeni, nimic"

Cuvintele ES, care sunt completări/suplimente de substantive, adaugă o anumită semnificație/un anumit sens. Cuvintele ES sunt astfel cuvinte de articol - la fel ca pronumele posesive - și nu pot fi folosite la împreună cu ele. Dacă se înlocuiește un cuvânt ES cu o expresie de, trebuie de obicei să se adăuge la.

La fel ca pronumele posesive, cuvintele ES stau îniantea substantivul/preced substantivul, în timp ce o expresie cu același sens/echivalentă de trebuie să stea în spatele lor: ties libro = la libro de tiu (persono).

Cuvintele ES nu pot primi nicio terminație J sau N:

  • Kies filino vi estas? - A cui fiică ești tu?
  • Mi efektive ne scias, kies kulpo ĝi estas. - Eu chiar nu știu, a cui este vina.
  • Ili ekvidis virinon, kies vizaĝon ili en la krepusko ne rekonis. - Ei au privit o femeie a cărei fațp nu au recunoscut-o în amurg.
  • Kies gasto mi estas, ties feston mi festas. - Al cui oaspete sunt, a cărui sărbătoare o sărbătoresc.

    Ties nu se folosesc foarte mult. De obicei, se preferă pronume posesive ( lia , ŝia , ĝia sau ilia ).

  • La infano ludis kun sia pupo, kiam subite ties kapo frakasiĝis. - Copilul se juca cu păpușa lui, când brusc s-a rupt capul acesteia.

    Ties arată, că nu este vorba de capul păpușii. Dacă ar fi fost capul păpușii, s-ar fi spus ĝia kapo.

  • Kiu ĝojas pri ies malfeliĉo, tiu ne restos sen puno. = ...pri la malfeliĉo de iu persono... - Cine se bucură de nefericire altuia (literalmente: "despre nefericirea altcuiva") , acela nu va rămâne nepedepsit. = ...despre nefericirea unei alte persoane...

    Ies se folosește de obicei numai pentru o persoană necunoscută (nu pentru lucruri, nici pentru mai multe lucruri sau persoane).

  • Tio estis la koro de riĉa fama viro, kies nomo estis sur ĉies lipoj. = ...sur la lipoj de ĉiuj personoj. - Asta e fost/era inima unui bărbat bogat, celebru, al cărui nume era pe buzele tuturor. = în gura tuturor.(literalmente: "pe buzele tuturor " = "pe buzele tuturor oamenilor ")

    Ĉies se folosește/întrebuințează numai pentru persoane, nu pentru lucruri.

  • Memoru, ke Esperanto estas nenies propraĵo. - Gândește-te la faptul, că Esperanto nu este proprietatea nimănui.

    Neniesse folosește, de obicei, numai pentru persoane, nu pentru lucruri.

Corelative in E

kie
"în care loc"
tie
"în acest loc, acolo"
ie
"într-un anume loc"
ĉie
"în fiecare loc"
nenie
"în niciun loc"

Cuvintele/corelativele în E nu pot primi terminația J, dar se poate adăuga o terminație N pentru indicarea direcției:

kien
"la care loc, în ce direcție"
tien
"la acest/acel loc, în această/acea direcție, într-acolo"
ien
"la o anume locație, într-o anumită direcție"
ĉien
"la fiecare loc, în fiecare direcție"
nenien
"către niciun loc, în nicio direcție"
  • Kie estas la libro kaj la krajono? - Unde sunt cartea și creionul?
  • Mi montris al la infano, kie kuŝas ĝia pupo. - Eu arătam copilului unde e păpușa lui.
  • Sonorado al li venas, sed de kie — li ne komprenas. - Un sunet ajungea/pătrundea la el, dar de unde — asta nu înțelegea.
  • Mi volis resti tie, kie mi estis. - Voiam să rămân acolo, unde eram.
  • Se li scius, ke mi estas tie ĉi, li tuj venus al mi. - Dacă el ar știi că eu sunt aici, el ar veni imediat la mine.
  • Ĉu vi loĝas ie? = Ĉu vi loĝas en iu loko? - Locuiești undeva? = Locuiești în vreun loc?
  • Malsaĝulo ĉie sian nomon skribas. - Un prost scrie peste tot numele lui.
  • Pli bela reĝidino ol ŝi troviĝis nenie en la mondo. - O fiică de rege mai frumoasă decât ea nu exista nicăieri pe lume.
  • Kien vi iras? — Mi iras en la ĝardenon. - Unde mergi? — Eu merg în grădină.
  • Rigardu tien ĉi. - Uită-te aici.
  • Mi nenien plu iros hodiaŭ. - Nu mai merg astăzi niciunde.

Corelatve în AM

kiam
"la ce timp/vreme, la ce ocazie"
tiam
"în acest/acel timp, de data aceasta, apoi"
iam
"la un anume timp, la o oarecare ocazie"
ĉiam
"tot timpul, mereu"
neniam
"niciodată , în niciun timp, cu nicio ocazie"

Cuvintele AM nu pot avea terminații J sau N.

  • Sed kiam tio okazis? - Dar când s-a întâmplat asta?

    Dacă se solicită ora exactă, nu se utilizează kiam ci cuvântul interogativ ordinal kioma.

  • Li skribis al mi, ke li intencas ĝin eldoni, sed li ne skribis ankoraŭ kiam li ĝin eldonos. - El mi-a scris că el intenționa să editeze, dar el încă nu a scris când va publica.
  • En unu tago, kiam ŝi estis apud tiu fonto, venis al ŝi malriĉa virino. - Într-o zi, când ea a fost la acel izvor, o femeie săracă/sprmană a venit la ea.
  • Tubeto, en kiun oni metas cigaron, kiam oni ĝin fumas, estas cigaringo. - Tubulețul în care se pune o țigară, când se fumează este un suport de țigară.
  • De kiam vi loĝas ĉi tie? - De când locuiești aici?
  • Li vekiĝis nur tiam, kiam la suno leviĝis. - El s-a trezit abia când soarele răsărea.
  • Ŝajnas al mi, ke ĉi tiun vizaĝon mi jam iam vidis. - Mi se pare că eu am mai văzut această față cândva o dată.
  • Ŝi estis ja la plej bela knabino, kiun li iam vidis. - Ea era într-adevăr cea mai frumoasă fată pe care o văzusem.

    Iam se referă ca oricare timp trecut.

  • Oni diras, ke la vero ĉiam venkas. - Se spune că adevărul învinge mereu.
  • Bona koro neniam fariĝas fiera. - O inimă bună nu devine niciodată arogantă.
  • La maljunulo fermos por ĉiam siajn okulojn. - Bătrânul își va închide ochii pentru totdeauna.

    Expresia por ĉiam arată că urmările/consecințele vor fi pentru totdeauna. Închiderea ochilor este doar un proces momentan, dar consecința, închiderea ochilor, este de durată/permanentă.

Cuvinte/corelative în AL

kial
"din ce motiv, din ce impuls , din cauza a ce"
tial
"din acest motiv, de aceea, din această cauză"
ial
"din vreun motiv, din cauza a ceva"
ĉial
"din orice cuzp, din orice motiv, din cauza tuturor"
nenial
"din niciun motiv, din cauza a nimic"

Cuvintele AL nu primesc nicio terminație J și nicio terminație N.

  • Kial vi ploras? - De ce plângi?
  • Mi komprenas, kial vi faris tion. - Eu înțeleg de ce ai făcut asta.
  • Hodiaŭ estas bela frosta vetero, tial mi prenos miajn glitilojn kaj iros gliti. - Astăzi este o zi frumoasă , geroasă, de aceea îmi voi lua patinele și voi merge să mă dau pe gheață.

    Observă/ține cont de diferența dintre tial (de aceea,prin urmare) și ĉar (petru că/deoarece). Tial reprezintă o cauză, ĉar dar conduce o propoziție subordonată care reprezintă o cauză: Mi prenos miajn glitilojn kaj iros gliti, ĉar hodiaŭ estas bela frosta vetero.

  • Mi vin ial ankoraŭ ne konas. - Eu încă nu te cunosc pe tine.
  • Vi demandas, kial mi amas vin. Mi respondas: ĉial! - Tu întrebi de ce te iubesc. Eu răspund: pentru că!

Cuvântul nenial este rar folosit în practică, dar dacă se utilizează, acesta neagă întreaga propoziție (la fel ca toate celelalte cuvinte NENI):

  • Tian Regularon por nia Ligo mi nenial povus aprobi. = ...mi pro neniuj motivoj povus aprobi. - Un astfel de regim pentru unuiunea noastră/clubul nostru nu aș putea, fără niciun motiv ("nici un motiv"), să aprob. (Nu există motive care să justifice o aprobare a acestor reguli.)
  • Vi povus inciti lin kiom ajn. Li nenial kolerus. = ...li pro neniu kaŭzo kolerus. - Tu ai putea să te superi așa tare. El nu ar deveni niciodată furios/nu s-ar înfuria.= ...el nu ar deveni din niciun motiv furios.

Când se vrea/dorește să se exprima ceva pozitiv, folsește sen kaŭzo, senkaŭze, senmotivesau asemănător: Ŝi ridis senkaŭze. = Ŝi ja ridis, sed sen motivo..

Corelative în EL

kiel
"în ce fel sau in ce măsură"
tiel
"iîn acest fel/mod sau în această măsură, așa"
iel
"în vreun mod/anume manieră sau într-un anumit grad nespecificat"
ĉiel
"în orice caz"
neniel
"în nicun mod/fel/manieră"

Cuvintele în EL sunt cuvintele generale de tabel adverbiale care se utilizează atunci când nu este vorba despre timp/eveniment (AM-vortoj), loc (E-vortoj), motiv sau cauză (AL-vortoj) sau cantitate/număr(OM-vortoj).

Cuvintele EL nu pot avea/primi terminații J- sau N-.

  • Kiel li aspektas? - Cum arată el?
  • Kiel vi fartas? - Ce mai faci?
  • Rakontu al mi per malmulte da vortoj, kiel tio okazis. - Povestește-mi în/cu cuvinte puține, cum s-a petrecut asta.
  • Mi zorgas pri ŝi tiel, kiel mi zorgas pri mi mem. - Eu îmi fac griji de ea așa mult, cum m-aș ingriji de mine însumi.
  • Kiel alta estas tiu turo? - Căt de înalt este acest turn?
  • Kiel longe tio ankoraŭ daŭros? - Cât va mai dura aceasta?
  • Tiu ĉi malfreŝa pano estas malmola, kiel ŝtono. - Această pâine veche este dură ca piatra.
  • Bojas hundido, ĉar tiel faras la hundo. - Cățelușul urlă, pentru că la fel face căinele.( "Cum e tata, așa și fiul.")
  • Ne faru tiel, faru tiel ĉi! - Nu face așa (cum faci tu aici), să faci (cum îți arăt eu aici)!
  • Ili ambaŭ estis tiel malagrablaj kaj tiel fieraj, ke oni ne povis vivi kun ili. - Eram ambii așa neplăcuți și aroganți , că nu se mai putea trăi cu ei.
  • Mi estas tiel forta, kiel vi. - Eu sunt la fel de puternic ca tine.
  • Iel ni sukcesos. - Cumva vom reuși/o vom scoate la capăt.
  • Ili ĉiel helpis al mi. - Ei m-au ajutat în orice mod posibil.
  • Mi neniel esperis sukceson. - Nu am sperat în niciun fel la reușită/succes.

Corelative în OM

kiom
"cât, în ce număr, în ce cantitate"
tiom
"așa mult, din această cantitate, din această măsură"
iom
"ceva (dintr-o cantitate), nu foarte mult dar nici foarte puțin"
ĉiom
"totul (dintr-o cantitate), nu foarte mult, dar nici foarte puțin"
neniom
"nimic/nicio (despre o cantitate), in niciun număr, in nicio cantitate, in nicio măsură"

Cuvintele OM nu pot primi nicio terminație J sau N.

  • Kiom vi volas, ĉu du aŭ tri? = Kiel multajn vi volas... - Câte ai dori, două sau trei? = câte (dintre lucruri) ai dori...
  • Ŝi pripensis, kiom kostos al ŝi la nokta restado. - Ea se gândea/reflecta, cât va costa înnoptarea.
  • Ho, kiom pli bona estas via amo, ol vino! - Oh, cu cât este mai bună iubirea ta decât vinul!
  • Kiom mi vidas, vi havas nur unu filon. = Laŭ tio, kion mi vidas, vi havas... - După cum văd, tu ai doar un fiu. = După cum văd, ai tu...

    Poate tu ai mai mulți fii, dar eu nu mai pot vedea.

  • Sendi 100 ekzemplerojn mi ne povis, ĉar mi nun tiom ne havas. - 100 de exemplare eu nu puteam trimite, pentru că acum nu am așa multe.
  • Mi havas tiom multe, ke mi ne bezonas ŝpari! - Eu am așa mult, că nu trebuie să fac economii/economisesc!

    Adesea kiom și tiom se folosesc împreună cu multe (sau multaj ). Multe pot fi omise, dar se întărește sensul/semnificația într-o anumită măsură. Se poate utiliza și keel , tiel multe , dar acest lucru nu provoacă, totuși, o întărire

  • Ŝi aĉetis iom da butero. = ...kvanton da butero ne tre grandan sed tamen konsiderindan. - Ea a cumpărat ceva unt . = o cantitate de unt nu foarte mare, totuși nici neglijabilă.

    Teoretic, iom ar trebui să însemne "o cantitate nedefinită", dar în practică este vorba aproape întotdeauna o sumă mică. Înțelesul/semnificația este, de fapt, chiar mai specială, și anume "nu foarte mult, dar încă suficient pentru a fi de importanță/important". Iom nu trebuie confundat cu malmulte: Li faris iom da eraroj. Nu au fost foarte multe erori, dar totuși destule pentru a-i reproșa.Li faris malmulte da eraroj. Au fost așa puține greșeli/erori, că trebuie lăudat.

  • Mi pensas, ke mi ĝin ankoraŭ iom memoras. = ...ne tre multe memoras, sed ankoraŭ ja memoras. - Mă gândesc că pot să-mi amintesc de cîncă ceva. = ...nu-mi pot aminte de foarte multe, dar îmi amintesc totuți de asta.
  • Tie supre estingiĝis la ruĝaj koloroj, dum la suno iom post iom malaperis. - Acolo sus, culorile roșii au dispărut, în timp ce soarele a dispărut treptat.

    Expresia iom post iom arată că se întâmplă ceva la multe mici abia diferențiabile modificări.

  • Kiom da benzino vi volas? — Mi volas ĉiom, kiom vi havas. = ...Mi volas la tutan kvanton da benzino, kiun vi havas. - — Câtă benzină ați dori? — Eu aș dori tot ce aveți. = ...Eu aș dori toată/întreaga cantitate de benzină pe care o aveți.

    Sensul/semnificația lui 1}ĉiom este adesea foarte aproape de ĉio, care se folosește mai des.

  • Sur la mezo de la strato estas multe da radoj kaj da ĉevalaj hufoj, sed da homoj piedirantaj estas malpli, preskaŭ neniom. - În mijlocul străzii sunt mjlte roți și potcoave de vai, dar pietoni sunt acolo mai puțini, aproape deloc.

Cuvintele OM se folosesc/utilizează atât adverbial și substantival

De obicei kiel kaj tiel este folosit pentru a descrie gradațiile/gradările. Pentru o evidențiere mai clară se poate utiliza în loc dekiom și tiom : Ĝi estis tiom bela, ke mi svenis. La Esperantistoj tute ne pretendas, ke ilia lingvo prezentas ion tiom perfektan, ke nenio pli alta jam povus ekzisti.

Pot fi cuvintele tabelare să fie cuvinte ALI?

Adesea s-a propuz/sugerat să se adauge elementul ALI- la tabel. Deci seria suplimentară/extra aliu, alio, alia, alies, alie, aliam, alial, aliel, aliom*. unii chiar practică/fac acest lucru, mai ales prin folosirea cuvintelor/folosind cuvintele aliel și alies.

În esperanto oficial, ALI este o rădăcină comună de cuvinte din care se formează cuvinte prin terminații obișnuite.

  • alia = "nu același lucru, diferit/abnorm"
  • alio = "altceva"
  • alie = "altfel, într-un mod diferit/în alt mod"
  • alii = "a fi diferit, a devia" (rar folosit)

Includerea noilor cuvinte în tabel ar aduce cu sine modificări/schimbări drastice în limbaj. Iată doar câteva exemple:

Cuvântul normal alie înseamnă de obicei "altfel", dar poate însemna "în alt mod/fel". Cu toate acestea, cuvântul de tabel alie ar însemna "în altă parte". În consecință, propozițiile normale precum Ni devas și agi ar primi/căpăta/avea un înțeles complet diferit.

Alia nu este un cuvânt de tabel în esperanto normal, ci un adjectiv obișnuit, și înseamnă "de altă natură" sau "cu/de altă identitate". Noul cuvânt de masă alia ar însemna doar "de un alt fel". Dacă ar exista cuvinte de tabel în ALI, nu ar trebui să spuneți, de exemplu,la alia ĉambro estas pli granda, sondern la aliu ĉambro estas pli granda . De asemenea, ar trebui să spunem ili amas unu la aliun în loc de normalul ili amas unu la alian.

Adesea se formează compoziții precum: de alia specoalispeca. Utilizatorii de cuvinte de tabel în ALI ar trebui să spună în schimb: aliuspeca, deoarece nu puteți îndepărta/elimina partea de încheiere/final a cuvintelor de tabel. Comparați cu: de tiu specotiuspeca (nicht: tispeca).

Deocamdată nimeni nu a aplicat consecvent/în mod constant rândul de tabel complet pe ALI . Există numai folosirea necorespunzătoare și ilogică a aliel și alies, și ocazional aliu. Unii folosesc parțial esperanto clasic, parțial dialectul reformat. De exemplu, dacă spui alie sau alia , nu se poate ști dacă trebuie să fie înțeles în conformitate cu regulile fundamentului/bazei sau cu cele ale noului dialect. Din fericire, cei mai mulți/majoritatea dintre ei folosesc în continuare limba în mod corespunzător și logic.

Folosește , așadar doar corelativele deja existente și exprimă alte lucruri cu rădăcini normale, corespunzător regulilor fundamentelor/bazelor Esperanto:

Reforma de evitat Esperanto oficial
aliu alia
alia alia, alispeca, alieca
alies de alia (persono), aliula
alie aliloke
alien aliloken
aliam alifoje, aliokaze
alial alikaŭze
aliel alimaniere, alie
aliom alikvante

Notă/observație: Au fost sugerate/propuse " formele de compromis" aliio, aliiu, aliia, aliie, aliiel etc. (compozițiile rădăcinii ALI cu cuvintele de tabelul în I). Astfel de cuvinte sunt corespunzătoare, de regulă, dar, din păcate, complet improprii pentru uzul practic. Nu este ușor să auziți diferența dintre aliie și alie, între aliia și alia și așa mai departe. Nu este suficient ca cuvintele să fie compuse în mod regulat. De asemenea, ele trebuie să funcționeze în comunicarea practică.

Înapoi la start