Mergi la conținut

Unele cuvinte elementare apar in perechi sau de mai multe ori cu sensuri speciale. Se pot numi cuvinte elementare combinate.

Kaj... kaj

Duplicate sau multiple kajs (și) sunt adesea folosite pentru a sublinia și insista. Așa se plasează kaj în fața fiecărui element conectat, chiar înainte de primul. La vorbire se accentuează în mod normal pe kaj:

  • Kaj Petro kaj Karlo laboras. - Atât Peter cât și Karl lucrează/muncesc.

    Se accentuează/insistă pe faptul că nu numai unul, ci ambii lucrează.

  • Kaj pluvas kaj blovas. - Era atât ploaie cât și furtună.

    Accent pe faptul că apar ambele lucruri.

  • Petro kaj fumas kaj drinkas. - Peter este atât băutor cât și fumător.

    Accent pe faptul că el într-adevăr realizează ambele acțiuni.

  • Kaj ilia amo, kaj ilia malamo, kaj ilia ĵaluzo jam de longe malaperis. - Atât dragostea lor cât și ura, precum și gelozia lor au dispărut de multă vreme.

    Accent pe faptul că toate cele trei lucuri au dispărut.

Nek... nek

Un obișnuit nek înseamnă "și nu". Mai multe nek înseamnă "și nu". Un combinat nek corespunde astfel kaj ... kaj (atât ... cât și,) cu o negație:

  • Mi renkontis nek lin, nek lian fraton. = Mi kaj ne renkontis lin, kaj ne renkontis lian fraton. - Eu nu l-am întâlnit nici pe el, nici pe fratele lui. = Eu nu l-am întâlnit nici pe el, nici pe fratele lui.
  • Nek ĝojo, nek malĝojo daŭras eterne. = Kaj ĝojo, kaj malĝojo ne daŭras eterne. - Nici norocul, nici nenorocul/ghinionul nu durează etern. = Și norocul, și ghinionul nu durează etern.
  • Ŝi estis muta, povis nek kanti nek paroli. = Ŝi kaj ne povis kanti, kaj ne povis paroli. - Ea era mută, nu putea nici să cânte, nici să vorbească. = Ea nu putea nici să cânte, nici să vorbească.

Aŭ... aŭ

Mai multe indică faptul că se aplică una singură/numai una dintre alternativele prezentate. Doar una dintre ele poate aplica, niciodată o alta. Oral, de obicei se pune un accent pe :

  • Nun ni devas venki morti! - Acum trebuie fie să câștigăm fie să murim.

    Noi nu putem face ambele și nu avem nimic altceva decât aceste ambe alternative.

  • vi faris grandan eraron, mi ĉion miskomprenis. - Fie ai făcut o mare greșeală/eroare sau am înțeles eu tot greșit.

    Nu există nicio altă alternativă.

  • Oni povus diri, ke ŝi forgesis ĉion en la mondo, ŝi ne havis forton, por iri pluen. - S-ar putea spune , că fie toată lumea a uitat de ea sau că ea nu mai avea putere să meargă mai departe.

Jen... jen

Un simplu jen atrage atenția asupra unui lucru. Un dublu sau mai multe jen nu are acel sens, dar prezintă alternative sau opțiuni/posibilități alternative care se aplică alternativ. Jen ... jen = odată ... altă dată :

  • Jen mi ardas de varmego, jen mi tremas de frosto. - Uneori mă topesc de zăpușeală, alteori tremur de frig

    Cele două situații/stări se schimbă. Uneori este cald, alteori este rece.

  • Ŝia vizaĝo aperigis jen mortan palecon, jen koloron de sango. - Fața ei a apărut ba palidă moartă, ba roșie ca sângele.

    Fața s-a schimbat.

  • Mario videble havis deziron jen koleri, jen ridi, jen premi la manon al tiu ventanimulo. - Mario, evident, avea dorința de a se infuria, ba de a râde, ba de a strânge mâna acestui om flușturatic.
  • Li okupadis sin jen per tio, jen per alio. - El se ocupă când cu asta, când cu asta.

Ju... des

Ju und des (cu cât ... cu atât ...) sunt întotdeauna folosite cu pli (mai mult) oder malpli (mai puțin). Ju und des împreună indică faptul că o expresie pli depinde de cealaltă. Expresia ju indică lucrul în control. Expresia des indică asupra dependenței:

  • Ju pli da mono ni havos, des pli rapide kaj bone iros kompreneble nia afero. - Cu cât vom avea mai mulți bani, cu atât mai repede și mai bine vom continua afacerea noastră/lucrul nostru.

    Dacă banii vor crește, vor crește și viteza și bunul mers al afacerii.

  • Ju pli alte staras la lingvo, des pli rapide progresas la popolo. - Cu cât mai evoluată este limba, cu atât mai repede se va dezvolta poporul.

    Progresul unui popot depinde de nivelul limbii sale.

  • Ju pli da bruo, des malpli da ĝuo. - Cu cât mai multă/mare e gălăgia, cu atât mai puțină plăcerea.
  • Ju pli grandaj ili fariĝis, des malpli ili volis tion toleri. - Cu cât mai mari ei deveneau, cu atât mai puțin voiau ei să tolereze aceasta.

    Cu mărimea lor crescândă cobora toleranța lor.

  • Ju pli klare vi elparolas, kaj ju malpli da malfacilaj vortoj vi uzas, des pli bone oni komprenas vin. - Cu cât vorbe.ști mai clar și cu cât folosești mai puține cuvinte dificile, cu atât ești mai bine înțeles

    Creșterea clarității și reducerea cuvintelor dificile duce la îmbunătățirea înțelegerii.

Ocazional, des singur apare fără ju. Apoi expresia ju este omisă:

  • La saloneto ne estis vasta, tial des pli frapis la okulojn la eleganteco de ĝia aranĝo. - Camera nu era mare, cu atât mai mult sărea in ochi eleganța amenajării ei.

    Ideea subînțeleasă este Ju pli malvasta estas eleganta salono, des pli la eleganteco frapas la okulojn. Cu cât mai mică este elegantă camera, cu atât mai aparentă este eleganța

Singurul des poate fi adesea/frecvent tiom (so) înlocuit.

În unele limbi, puteți folosi același cuvânt pentru expresia dependentă și determinantă pli. Acest lucru nu este posibil în Esperanto. Ju... ju nu are sens. Expresia(mal)pli devine ju iar expresia dependentă (mal)pli primește din. Nu spune: mai repede ajungi acasa je mai bine. Spune: cu cât ajungi mai repede acasă cu atât mai bine. În mod evident, { des... des nu este posibilă. Dar este posibil să avem mai multe expresii ju care determină împreuă sau chiar mai multe expresiile des sau similare:Ju pli zorge kaj ju pli malrapide vi faros la laboron, des pli kontenta kaj des pli ĝoja mi fariĝos.

Înapoi mai sus