Mergi la conținut

Ce este Esperanto?

Ea este o limbă foarte potrivită pentru comunicarea internaţională.

Esperanto?

"Ideea centrală a limbii Esperanto este: pe fundamentul lingvistic neutru să se depăşească toate barierele între popoare şi să-i unească/obișnuiască pe oameni, astfel încât fiecare să vadă în aproapele său un om, un frate."

L.L.Zamenhof, 1912

Limba a fost inițiată de Ludwig Lazar Zamenhof, care a creat gramatica bazată pe limbile europene cu minimum de excepții. Vocabularul se bazează în principal pe limbi romanice, deși există și cuvinte din limbile germanice și din alte limbi. Noua limbă, a cărei primă carte a apărut în 1887, a atras o comunitate de vorbitori și a început un proces normal de dezvoltare a limbii în înteriorul unei comunități care a folosit-o în multe medii și a creat o cultură asociată cu limba. Două decenii mai târziu, s-au născut primii copii care vorbeau Esperanto cu părinții lor, primii vorbitori nativi ai acestei limbi. Se poate spune, așadar, că este o limbă creată pentru comunicarea internațională, care a fost mai târziu creolizată/amestecată și, astăzi, este limba unei diaspora de vorbitori de esperanto.

Esperanto a fost creată pe baza vocabularului limbilor indo-europene și ar trebui să fie ușor de învățat. Din acest motiv, gramatica ei este aglutinantă, o caracteristică a limbilor turcice și a limbile fino-ugrice, iar nivelul profund este izolator, la fel ca în mandarină-chineză și vietnameză. Aceasta înseamnă că morfemele ei pot fi folosite drept cuvinte independente. Are o gramatică complet regulată și permite formarea unei cantități mari de cuvinte prin combinația de rădăcini lexicale și, aproximativ patruzeci de afixe. (De exemplu, se pot forma cuvinte de la rădăcină san- (sănătos), cum ar fi malsana ( "bolnav") malsanulo ( "persoană bolnavă") gemalsanuloj ( "oameni bolnavi de ambele sexe") {5 } ( "spital"), sanigilo ( "vindecarea") saniĝinto ( "persoană care s-a însănătoșit") sanigejo ( "stațiune"), malsaneto ( "indispoziție"), {10 } ( "boală gravă") malsanegulo ( "persoană grav bolnavă") sanstato ( "stare de sănătate"), sansento ( "simțindu-se sănătos") sanlimo ( "limita sănătății") { 15} ( „agent patogen“) kontraŭmalsanterapio ( „remedii“) ...) Principalele componente ale vorbirii (substantive, verbe, adjective și adverbe) au terminații fixe care indică întotdeauna funcția în propoziție. Regularitatea o face deosebit de ușor de învățat, iar capacitatea/abilitatea sa de a crea cuvinte noi într-un mod simplu și sistemic o face una dintre limbile cele mai productive, cu un număr potențial nelimitat de cuvinte. Este capabilă să exprime toate ideile sau raporturile/relațiile noi. De exemplu, este posibil să se scrie un roman despre marțieni fictivi în formă de masă și să-i numim tablo ( „ masă“), tablino ( „masă feminină“) tablido ( „copil de masă“) ... Ne putem imagina un om care merge înapoi ( inversmarŝanto , "călător/mergător invers/înapoi"), un remediu împotriva dogmatismului ( maldogmigilo , "dedogmatizat") etc.

Caracteristici importante ale Esperanto

Ideea de bază a limbii Esperanto este să susţină toleranţa şi respectul între oamenii din diferite popoare şi culturi. Comunicarea este, într-adevăr, o parte esențială a înţelegerii reciproce şi, dacă ea are loc prin intermediul unei limbi neutre, acest lucru duce către sentimentul că toţi se "întâlnesc" în condiţii egale, manifestând respect reciproc unii altora.

Internaţională

Esperanto este în primul rând indicată pentru comunicarea între oameni din diverse naţiuni care nu au o limbă maternă comună.

Neutră

Ea nu aparţine nici unei ţări sau vreunui popor, de aceea funcţionează ca limbă neutră.

Egalitate

Când este folosită Esperanto, vorbitorul se simte ''mai'' egal din punct de vedere lingvistic, decât atunci când vorbeşte engleza, când partenerul are engleza ca limbă maternă.

Relativ uşoară

Mulţumită structurii şi construcţiei limbii este mult mai uşor să însuşeşti Esperanto decât oricare altă limbă naţională.

Vie

Esperanto evoluează şi trăieşte la fel ca toate celelalte limbi şi prin ea se pot exprima cele mai diverse gânduri şi sentimente.

Echitabilă

Toți cei care învață Esperanto au o șansă de a atinge un nivel ridicat și, mai târziu, din punct de vedere lingvistic, de a comunica la același nivel cu alții, independent de fondul/background-ul lingvistic.

Istorie

  • 1878

    Prima versiune primitivă a limbii Esperanto, pe care Zamenhof o numește Lingwe Uniwersala este terminată. Ea se diferențiază totuși considerabil de limba modernă Esperanto.

  • 1887

    Cu ajutorul soției sale Zamenhof publică Unua Libro, carte care introduce limba modernă Esperanto.

  • 1889

    Prima revistă Esperanto, La Esperantisto, se publică la Nürnberg și se pun bazele primului Club-Esperanto.

  • 1905

    Primul (Congres mondial Esperanto) Universala Kongreso are loc în Boulogne-sur-Mer cu 688 de membri.
    b}Fundamento de Esperanto se publică.

  • 1908

    Universala Esperanto-Asocio (UEA), este fondată Asociația mondială Esperanto .

  • 1954

    UNESCO preia relații consultative cu Asociația Mondială Esperanto. Prima Rezoluție Unesco.

  • 1985

    A doua Rezoluție UNESCO. UNESCO le încurajează pe țările memre să preia Esperanto în curriculum-ul lor.

  • 1987

    6000 de vorbitori Esperanto participă la al 72-lea Congres Mondial Esperanto, pentru a celebra 100 de ani de Esperanto.

  • 2002

    lernu! este lansat - al doilea mare website pentru învățarea limbii Esperanto, gratuit.

  • 2008

    Versiunea de Wikipedia - cea mai mare Enciclopedie Online - atinge numărul de 100 000 de articole.

  • 2009

    Este posibil să se dea examene internaționale la Esperanto la trei niveluri (B1, B2, C1) și să se evalueze la cele 4 competențe de bază: înțelegerea mesajului scris și audio, înțelegerea scrisă și orală, după Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi ( CECRL)

  • 2012

    Google Translate preia Esperanto drept a 64 -a limbă.

  • 2015

    Duolingo oferă un curs Esperanto pentru vorbitorii de engleză.

  • 2016

    A apărut o nouă versiune de lernu!

Esperanto este...

  • Parte 1

    Esperanto este o limbă care este potrivită la toate/servește tuturor.

  • Parte 2

    Esperanto este o limbă cu multe caracteristici.

  • Parte 3

    Esperanto este o limbă care se folosește în multe moduri.

  • Parte 4a

    Esperanto este o limbă care poate fi învățată și merită să fie învățată.

  • Parte 4b

    Esperanto este o limbă care poate fi învățată și merită să fie învățată.

  • Parte 5

    Esperanto este o limbă cu o deplasare/mișcare colorată.

  • Parte 6

    Esperanto este o limbă a viitorului.

Gramatică

Alfabet

Iată alfabetul limbii Esperanto. Fiecare literă întotdeauna sună la fel, şi scrierea este perfect regulată. Apăsaţi exemplele pentru a auzi pronunţia!

  • Aa ami a iubi
  • Bb bela frumoasă
  • Cc celo cer
  • Ĉĉ ĉokolado ciocolată
  • Dd doni a da
  • Ee egala agal
  • Ff facila uşor
  • Gg granda mare
  • Ĝĝ ĝui a savura/a se bucura
  • Hh horo oră
  • Ĥĥ ĥoro cor
  • Ii infano copil
  • Jj juna tânar
  • Ĵĵ ĵurnalo revistă
  • Kk kafo cafea
  • Ll lando pământ
  • Mm maro mare
  • Nn nokto noapte
  • Oo oro aur
  • Pp paco pace
  • Rr rapida rapid
  • Ss salti sări
  • Ŝŝ ŝipo vapor
  • Tt tago zi
  • Uu urbo oraş
  • Ŭŭ aŭto mașină
  • Vv vivo viaţă
  • Zz zebro zebră

Substantive

Toate substantivele în Esperanto se termină cu -o. (Un substantiv este numele unui lucru/obiect.)

  • domo casă
  • libro carte

Plural

Pentru a forma pluralul, pur şi simplu adăugaţi -j.

  • domoj case
  • libroj cărţi

Obiect

În Esperanto arătăm obiectul asupra căruia se răsfrânge acţiunea adăugând -n. Asta ne permite să schimbăm ordinea cuvintelor fără a schimba si înţelesul.

  • La hundo amas la katon Câinele iubeşte pisica.
  • La kato amas la hundon Pisica iubeşte câinele.

Adjective

În esperanto toate adjectivele se termină în -a. ( Adjectivele sunt întrebuinţate pentru a descrie substantive.)

  • alta înalt/înaltă
  • bela frumoasă

Prefixe

Ia vedeţi! Adăugarea mal- la începutul cuvântului îl transformă sensul contrar.

  • malalta jos
  • malbela urât

mal- este un exemplu de prefix. Prefixul se pune în faţa cuvântului pentru a crea cuvinte noi. În Esperanto există 10 prefixe diferite.

Sufixe

Sunt de asemenea multe feluri de a face cuvinte noi adăugând terminaţii speciale. De exemplu, -et- micşoreză ceva.

  • dometo căsuţă
  • libreto cărţulie

-et- este un exemplu de sufix. Sufixul este pus la sfârşitul cuvintelor pentru a construi alte cuvinte noi. În Esperanto există 31 de sufixe diferite.

Verbe

Verbele, se înţelege, sunt foarte importante. Dar veţi descoperi că ele mai sunt şi foarte simple în Esperanto. (Verbele arată acţiunea făcută de substantive.)

  • ludi a se juca
  • ridi a râde

Formele verbelor

Infinitivele se termină cu -i. verbele de la prezent întotdeauna se termină cu -as, de la trecut cu -is şi de la viitor cu -os. Nu există verbe neregulate!

  • mi estas eu sunt
  • mi estis eu am fost
  • mi estos eu voi fi
  • vi estas tu eşti, voi sunteţi
  • vi estis tu ai fost, voi aţi fost
  • vi estos tu vei fi, voi veţi fi
  • li estas el este
  • li estis el a fost
  • li estos el va fi
  • ŝi estas ea este
  • ŝi estis ea a fost
  • ŝi estos ea va fi
  • ĝi estas el/ea este (obiecte)
  • ĝi estis el, ea a fost(obiecte)
  • ĝi estos el, ea va fi (obiecte)
  • ni estas noi suntem
  • ni estis noi am fost
  • ni estos noi vom fi
  • ili estas ei, ele sunt
  • ili estis ei, ele au fost
  • ili estos ei vor fi

Adverbe

Cu ajutorul terminaţiei -e se formează adverbele. (adverbele sunt cuvintele care descriu verbele.)

  • silente în linişte
  • rapide repede

Ai dori să înveți mai mult?

A începe să înveți

Înapoi la start