Nominativul (fără prepoziție, fără terminație de acuzativ) se folosește pentru următoarele funcții:
subiect
Subiectul este cel care realizează acțiunea indicată de predicat. Subiectul este intotdeauna la nominativ:
- La patro donis al mi dolĉan pomon. - Tatăl îmi dă mie un măr dulce.
- Ili promenadis. - Ei mergeau la plimbare/să se plimbe.
- La soldato pafis. - Soldatul a tras.
- Subite granda hundo alsaltis el inter la arbetaĵoj. - Brusc/ deodată a sărit un câine mare din tufiș.
- Ĉu vi aŭdis jam tiun historion? - Ai mai auzit această istorie/poveste?
- La folioj faladis de la arboj. - Frunzele cădeau din copaci.
- Tio surprizis min. - Aceasta m-a surprins.
- Estis iam malgranda knabino. - A fost odată o fetiță.
- Mankas al mi nenio. - Nu-mi lipsește nimic.
- Ŝi estas tre maljuna. - Ea este foarte bătrână.
Vocativ
Vocativul arată cui i se adresează discursul/declarația. Vocativul este, în mod normal/de obicei, numele persoanei adresate, pronunțată separat pentru a primi atenția. Vocativul se separă în mod normal de restul frazei prin virgulă sau virgule. Vocativul trebuie să fie mereu în nominativ:
- Elizabeto, ĉu vi scias, kie la hundo estas? - Elisabeth, tu știi unde este câinele?
- Mi konstatis, kara Petro, ke vi ne estis en la lernejo hodiaŭ. - Am stabilit, dragă Petro, că tu astăzi nu ai fost la școală.
- Mi deziras al vi bonan tagon, sinjoro! - Vă doresc o zi bună, domnul meu.
- Estimata prezidanto, mi ŝatus fari jenan proponon. - Stimate președinte, as dori să fac următoarea propunere.
Nominativ
O parte de propoziție substantivizată poate avea o completare care în mod normal indică caracterul ferm/fermitatea al obiectului prin nume său propriu. Asemenea/astfel de completări/adăugiri de nume stau întotdeauna în spatele cuvântului principal/substantivului și la nominativ:
-
Tio estis en la monato Majo. - Aceasta a fost în luna mai.
Luna se numeste "Mai". Majo este completarea numelui cuvântului monato
- Ni vizitis la urbon Seulo. - Noi vizitam orașul Seoul.
- La ĉefurbo de Britio estas Londono, sed ankaŭ en Kanado kaj Usono oni havas urbojn Londono. - Capitala Marii Britanii este Londra, dar și în Canada sau USA există orașe cu numele Londra.
- Sinjoro Petro kaj lia edzino tre amas miajn infanojn. - Domnul Petroșani și soția lui îi iubesc pe copiii mei foarte mult.
Adesea se poate insera kiu nomiĝas înaintea unei completări a numelui: monato, kiu nomiĝas Majo; urbon, kiu nomiĝas Seulo; urbojn, kiuj nomiĝas Londono
Nu folosi/utiliza prepozitiade inainte de completarea numelui: la urbo de Nov-Jorko, la ŝtato de Keralo, la Popola Respubliko de Ĉinujo. Corecte sunt numai: la urbo Nov-Jorko, la ŝtato Keralo, la Popola Respubliko Ĉinujo.
Compară completarea numelui cuapoziție.
Predicativ
Predicativul/numele este partea de propoziție care cu ajutorul predicatlui descrie subiectul sau complementul . Predicativul este în mod normal/de obicei nominativ.
Subiect predicativ
Verbul esti este verbul principal care leagă/conectează descrierea cu/la subiect/ul. Alte verbe descriptive sunt (far)iĝi, ŝajni, montriĝi und nomiĝi.
Atributul subiectului este cel mai frecvent un adjectiv ( sau un grup adjectival) sau o particula adjectivală.
-
Ŝi estis terure malbela. - Ea era groaznic de urâtă.
Terure malbela este descrierea lui ŝi. Descrierea este furnizată prin/de verbul estis.
-
La patro estas sana. - Tatăl e sănătos.
Sana este descrierea lui la patro.
- La dentoj de leono estas akraj. - Colții leului sunt ascuțiți.
- Ili fariĝis trankvilaj. - Ei s-au liniștit.
- La juna vidvino fariĝis denove fianĉino. - Tânăra văduvă a redevenit logodnică.
-
Ŝi aspektis kolera. - Ea arăta furioasă.
Cu aspekti, se folosește adesea, totuși, o indicație modală în loc de un predicativ adjectival: En la novaj vestoj ŝi aspektis tiel elegante kaj bele.
-
Ordinare li ne estas tia. - De obicei el nu este așa.
Adjectivul elementar tia descrie subiectul li cu ajutorul lui estas.
Atributul subiectului poate fi in mod egal un grup nominal la nominativ;
-
Leono estas besto. - Leul este un animal.
Besto este o descriere legată de specie a lui leono.
- Januaro estas la unua monato de la jaro. - Ianuarie este prima lună a anului.
- Mi scias, kio mi estas. - Eu știu cine sunt.
- Mia frato fariĝos doktoro. - Fratele meu devine medic.
Predicativul subiectului poate fi, de asemenea, o parte de propoziție cu o prepoziție. O asemnea/astfel de descriere arată o însușire/proprietate. Adesea/frecvent se poate transforma/converti o astfel de/asemenea descriere într-un adjectiv:
- Li estas hodiaŭ en kolera humoro. = Li estas hodiaŭ kolerhumora. - El este astăzi intr-o dispoziție furioasă. = El este astăzi mânios.
- Ili estas de la sama speco. = Ili estas samspecaj. - Ei/ele sunt de același fel.= Ei/ele sunt asemănători /asemănătoare.
Se folosește un adverb ca predicativ în locul unui adjectiv, dacă subiectul descris este un infinitiv sau o subordonată:
- Resti kun leono estas danĝere. - Sa rămâi la/cu un leu este periculos.
- Estas pli bone, ke ni tie ĉi manĝu kaj iru en la urbon vespere. - Este bune dacă noi mâncăm aici și mergem seara în oraș.
Se folosește un adverb în locul unui adjectiv și atunci când nu există niciun subiect. În acest caz predicatul descrie intreaga situație.
-
Estis al mi tiel terure! - A fost groaznic pentru mine.
Estis terure (A fost groaznic) este o descriere generală a situației.
- Ĉu hodiaŭ estas varme aŭ malvarme? - Astăzi este cald sau rece?
Când subiectul este un substantiv omis sau pronume ist, dann atunci ar trebui să fie folosită formă de adjectiv: La mastro traktis min tre bone, kaj estis tre afabla. = ...kaj li estis tre afabla. Estu kuraĝa! = Vi estu kuraĝa!
Atributul complementului direct
Unele verbe pot mijloci/transmite descrierea complementului lor. Deși astfel de/asemenea predicative descriu un obiect, ele nu primesc terminația -N.
-
Vi farbas la domon ruĝan. (= Vi farbas la ruĝan domon.) - Tu vopsești casa roșie.
Ruĝan este aici completarea din la domon. = Tu vopsești/zugrăvești această casă, care este deja roșie.Nu se spune ce culoare va primi acum.
-
Vi farbas la domon ruĝa. = Vi farbas la domon tiel, ke ĝi fariĝas ruĝa. - Tu vopsești casa roșie. = Tu vopsești casa așa că se face roșie.
Ruĝa este numele predicativ de la la domon, adică predicativ al complementului. Culoarea roșie/Roșul apare din cauza/ în rezultatul acțiunii farbi. Nu e clar din propoziție/nu se spune ce culoare a avut casa înainte. (Ați putea spune de asemnea/și: Vi farbas ruĝa la domon. Dar așa niciodată: Vi farbas la ruĝa domon.)
Atributul complementului direct poate fi un adjectiv sau o particulă adjectivală:
- Ĉu vi farbos vian ruĝan domon verda? - Vopsești casa ta roșie în verde?
- Ne, ni preferas ĝin flava. = Ne, ni preferas, ke ĝi estu flava. - Nu, noi am dori mai degrabă galben. = Nu, noi am dori să fie galben.
- Ŝi trovis la Francajn vinojn tre bonaj. = Ŝi trovis, ke ili estas tre bonaj. - Ea considera/ găsea vinurile franțuzești foarte bune.= Ea găsea ca ele sunt foarte bune.
- Neniam mi vidis lin tia. = Neniam mi vidis, ke li estas tia. - Niciodată nu l-am văzut astfel. = Niciodată nu am văzut ca el e așa.
- La ĝojo kaj surprizo faris lin muta! - Prietenii și surpriza l-au lăsat mut.
Ocazional, această descriere adjectivală a complementului se referă în mod semnificativ la o propoziție kiam, care arată starea care nu depinde de acțiunea predicativă. În acest caz, se poate folosi foarte bine acuzativul:
-
Ni lin trovis malvivan. = Ni lin trovis, kiam li estis malviva. - Noi l-am găsit fără viață. = Noi l-am găsit ca și când era fără viață.
N de la malvivan poate contribui la claritate, dar se poate și omite. Fără terminația -N, sensul ar putea suna și: Noi l-am găsit și am constatat că el era fără/lipsit de viață.
-
Mi ŝatas la matenmanĝajn ovojn malmolaj(n). = Mi ŝatas la matenmanĝajn ovojn, kiam ili estas malmolaj. Mi ŝatas, ke la matenmanĝaj ovoj estu malmolaj.
- Îmi plac ouăle tari de mic dejun. = Îmi place ouăle pentru micul dejun când sunt tari. Vreau ca ouăle pentru micul dejun să fie tari. Unii folosesc N în asemenea/astfel de propoziții. Alții preferă adjectivul fără N. Diferența de semnificație/sens este practic zero.
Predicativul complementului direct poate fi un grup nominal la nominativ.
- Mi elektis lin prezidanto. = Mi elektis lin, ke li estu prezidanto. - Eu l-am ales ca președinte. = Eu l-am ales ca el să fi devenit președinte.
- Vin mi volas fari mia edzo! = Mi volas fari tiel, ke vi estos mia edzo. - Pe tine as vrea sa te fac soțul/ bărbatul meu! Aș vrea să acționez astfel ca tu sa devii soțul meu.
- Ĉemizojn, kolumojn, manumojn kaj ceterajn similajn objektojn ni nomas tolaĵo. - Cămăși, cravate, manşete și alte obiecte, noi le numim rufe.
Cu unele verbe se pot folosi alternativ o kielexpresie : Ili elektis ŝin kiel kasiston.
Ocazional o parte de propoziție poate fi un atribut al complementului direct.
- Ŝi lin trovas laŭ sia gusto. = Ŝi trovas, ke li estas laŭ ŝia gusto. - Ea îl considera după gustul ei.= Ea considera că el este după/pe gustul ei.
- Mi preferas ĝin sen sukero. - Îmi place fără zahăr.
Dacă complementul este un infinitiv sau o propoziție subordonată, atunci un adverb este folosit ca predicativ al complementului. Acest lucru se întâmplă practic aproape întotdeauna pentru verbe 1}opinii și trovi (în sensul "opinii" [ke io estas ia]"):
-
Ili trovis saĝe forkuri. - Au considerat ca e deștept/inteligent sa fugă.
(Ei erau de părere, ca ar fi inteligent sa fugă.)
-
Mi opinias taŭge, ke Petro faru la tutan laboron sola. - Eu găsesc potrivit că Petro face toată munca singur.
(Eu m-am gândit că faptul că Petro face munca singur, este oportun.)
Indiciu: După opinia/Potrivit unor experți în gramatică, se se utilizeze un adjectiv în asemenea/astfel de propoziții, deoarece ei sunt de părere/cred că forma de adverb poate fi interpretată greșit ca o indicație modală. De aceea, ei recomandă să se spună, de exemplu: Ili trovis saĝa forkuri.
Metodă de control
Dacă există dubii/îndoieli, dacă este vorba de completare sau de un atribut al complementului direct, se poate înlocui complementul cu un pronume (lin, ŝin, ĝin, ilin, etc.). Completarea ar trebui apoi eliminată, deoarece este o partea complementului. Pe de altă parte, ar trebui să se păstreze predicativul, deoarece este vorba o parte a propoziției independentă/separată care este necesară pentru conținutul propoziției: Ĉu vi farbas la domon ruĝan? → Ĉu vi farbas ĝin? Ruĝan este o completare. Ĉu vi farbas la domon ruĝa? → Ĉu vi farbas ĝin ruĝa? Ruĝa este un complement direct.